Raya Zommer-Tal: „Cel mai spectaculos loc din punct de vedere artistic pentru mine este India, dar pentru a vedea cu adevărat artă, doar New York-ul contează."

Foto ArtSafari

În 2014, fosta Piață a Palatului Regal din București devenea locul de întâlnire pentru toți iubitorii de artă, colecționari, dealeri sau curatori, reprezentanți ai instituțiilor de cultură sau public larg odată cu deschiderea primului pavilion profesional și public de artă, destinat deopotrivă artei de patrimoniu şi artei contemporane din România. Art Safari a continuat în 2015 cu o a doua ediție a evenimentului, de data aceasta în Clădirea Ciclop de pe Bulevardul Magheru cu prezentarea a 300 de artişti din portofoliul a 50 de galerii de artă româneşti şi internaţionale, precum şi a 10 muzee din afara Bucureştiului. Anul acesta, timp de 11 zile, în luna mai, Bucureştiul va deveni din nou centrul artei moderne și contemporane, dar și al artei de patrimoniu printr-o ediție Art Safari care va găzdui peste 50 de galerii de artă din România și din străinătate într-o clădire monument istoric. Pe lângă expoziţia centrală, dedicată sărbătoririi centenarului mișcării DADA, şi zonele galeriilor de artă modernă și contemporană, o serie de spații marca Art Safari vor găzdui conferinţe, artele spectacolului, proiectul The Space, dedicat tinerilor artiști aflați la debut, precum și ateliere pentru copii. 

Expoziţia centrală Art Safari București 2016, dedicată sărbătoririi Centenarului mişcării Dada, o va avea drept curator pe Raya Zommer-Tal, Director și Curator Șef al Janco-Dada Museum din Ein Hod (Israel), expert internațional în studiul mișcării Dada și al operei lui Marcel Iancu. Cu câteva săptămâni înainte de evenimentul care va transforma Bucureștiul în capitala Dadaismului, revista Sinteza a stat de vorbă cu doamna Raya Zommer-Tal pentru a afla mai multe despre conceptul expoziției pe care o coordonează dar și despre ce ar trebui să însemne pentru iubitorii de artă acest eveniment, într-o țară care i-a dat pe cei mai importanți reprezentanți ai dadaismului.

Raya Zommer-Tal (n. Haifa, 1958), din 1988 Director și Curator Șef al Janco-Dada Museum din Ein Hod, este curatorul a peste 100 de expoziții. Cercetările sale și numeroasele studii publicate se concentrează asupra artei contemporane, mișcării Dada și opera lui Marcel Janco. A participat la numeroase conferințe internaționale în Israel și în străinătate, unde a susținut prezentări ale cercetărilor sale. A fost de asemenea Consilier în domeniul Artei în cadrul Ministerului pentru Integrarea Imigraților din Israel și companiei Israel Electricity Corporation Ltd; curator invitat în cadrul unor importante spații de artă contemporană din lume; membru al diverselor comitete profesionale din cadrul Consiliului Muzeelor, Asociației Muzeelor din Israel, Fondul Cultural din Haifa și comitetul “Amanu La’am” etc. Absolventă a Facultății de Artă și Studii Israeliene, Universitatea din Haifa, a absolvit în 1985 Muzeologia la Universitatea din Tel Aviv, continuându-și studiile post-universitare în cadrul Departamentului de Artă al Universității din Haifa. Dna. Zommer-Tal a fost Director Adjunct al Hecht Museum, Universitatea din Haifa, din 1984 și până la numirea sa la Muzeul Janco-Dada.

SINTEZA: Ediția din acest a Pavilionului de Artă-Art Safari este dedicată

Foto Sinteza 

Centenarului nașterii mișcării DADA. Ce va însemna asta în materie de galerii și artiști?

Raya Zommer-Tal: Ne-am gândit la cea mai bună modalitate de a sărbători centenarul DADA. După cum probabil știți, nașterea DADA are mai multe zile. Unii spun că mișcarea a debutat în 1913 când Marcel Duchamp a realizat primele sale readymade-uri. Alții spun că Dadaismul a luat naștere în 1917. În cazul nostru însă, al meu și al României, această sărbătoare ne trimite în urmă cu 100 de ani la activitatea clubului Cabaret Voltaire, din  Zürich, 1916. Când am început să lucrăm la această expoziție am decis că cel mai important lucru cu privire la mișcarea DADA, din punctul de vedere al României, este că fondatorii mișcării au fost cinci români. Cei mai cunoscuți sunt, bineînțeles, Tristan Tzara și Marcel Iancu dar importanți au fost și doi frați ai lui Marcel Iancu, Jules și George, precum și Arthur Segal. În acest grup a existat o mare parte de esență artistică românească. Prin urmare, acest lucru a stat la baza călătoriei pe care ne-am propus-o cu această expoziție la București. Am intitulat-o „DADA Spirit” încercând să arătăm spiritul DADA și al avangardei în arta românească după închiderea Cabaret Voltaire. După cum știți Cabaret Voltaire a funcționat doar șase luni și după aceea artiștii au plecat în diferite colțuri de lume. Cel mai important, din punctul meu de vedere, este că Marcel și Jules s-au întors în România la începutul anilor ’20 și cu activitatea lor au început să introducă spiritul DADA în arta românească, dar nu doar în artă, ci de asemenea în arhitectură, în casele pe care le-au construit și în literatură, prin colaborarea la reviste de avangardă cum a fost Contimporanul. Aceasta este ideea curatorială a expoziției și punctul de plecare.

Care va fi conceptul expoziției?Ați văzut clădirea în care vor avea loc evenimentele?

Din păcate nu am văzut până la acest moment clădirea Palatului Dacia, dar am primit numeroase fotografii și planuri ale clădirii și am înțeles că vom avea un etaj întreg de 1000 metri pătrați pentru a ne desfășura forțele. În acest moment selectăm lucrările și la începutul lunii mai voi veni la București și vom începe montarea lor. Este o diferență foarte mare între a te gândi teoretic cum va arăta o expoziție și ce surprize ne poate oferi partea practică. Așa că deocamdată ne gândim cum să împărțim lucrările în grupuri de artiști. Avem destul de multe lucrări ale artiștilor de avangardă, Marcel Iancu, Victor Brauner, Maxy (Maximilian Herman), Arthur Segal, Milița Petrașcu, Camil Mihăilescu și alții. Apoi, avem un al doilea grup a celei de-a doua generații a avangardei, Jules Perahim, Jean David, Gelu și Lygia Naum, Paul Păun, unii dintre ei studenții sau continuatorii primei generații. Cred că jumătate dintre aceștia au fost evrei așa că pentru mine, este un aspect foarte important. Însă nu am ales lucrările lor pe acest considerent, pentru că nu este absolut nici un semn de iudaism în arta lor, toate sunt avangardă.

Foto ArtSafari

Când a început în cazul dumneavoastră interesul pentru dadaism și pentru Marcel Iancu în special?

Lucrez ca și curator de peste 30 de ani și în ultimii 28 de ani am fost directorul și curatorul-șef al Muzeului Janco-Dada Museum din Ein Hod, Israel. Când aveam 30 de ani și eram însărcinată cu al doilea meu copil am fost invitată să mă ocup de preluarea directoratului acestui muzeu special. Din studenție știam despre mișcarea DADA și eram interesată de contribuția adusă de Marcel Iancu acestei mișcări, dar doar când am preluat conducerea muzeului am început să privesc mai atentă spre dadaism. Astăzi vreau să cred că știu aproape totul despre Marcel Iancu și foarte multe despre DADA. A fi curator întru-un muzeu DADA este o provocare pentru că, cu toții știm că nu există multe originale DADA în lume. Există câteva în Israel, în muzeul pe care îl conduc, apoi mai sunt la MoMA, la Pompidou, așa că marea provocare a fost să ne gândim la un mod de a expune lucrări DADA permanent. Ceea ce facem la muzeu în ultimii 28 este să încercăm să găsim spiritul DADA în artă, în fiecare generație. Și asta voi încerca să fac și în cadrul expoziției de la București. De multe ori găsesc artiști excelenți, dar nu le expun lucrările pentru că ceea ce caut eu este spiritul DADA, iar unii dintre ei nu îl au. 

Mai mult la: http://revistasinteza.ro/raya-zommer-tal-curator-artsafari-2016-targurile-de-arta-si-galeriile-schimba-mentalitati-nu-muzeele/