Foto ANAV |
În
data de 28 octombrie 2015 a avut loc la
Gallery, sediul Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane,
prima ediţie a Galeriei Întâlnirilor. Subiectul întâlniri: „Epopeea naţională
cinematografică între Burebista şi Ceauşescu. Istorie sau propagandă?” Invitaţi:
Bogdan Jitea, Mihai Fulger şi Călin Hentea. A fost proiectat şi s-a dezbătut pe
marginea filmului documentar
Epopeea Naţională Cinematografică (2011,
68'), regia: Bogdan-Alexandru Jitea, după un scenariu de Bogdan-Alexandru Jitea
şi Floarea Codrea.
Galeria Întâlnirilor: Dragă Bogdan, am să intru abrupt în subiect: ce este Epopeea Naţională Cinematografică şi ce rol a avut?
Bogdan Jitea: Mulţumesc şi eu pentru şansa de a
prezenta filmul la Gallery. Epopeea Naţională
Cinematografică este un proiect schiţat în ultimii ani ai regimului
Gheorghiu-Dej, dar aplicat cu precădere în timpul regimului Ceauşescu, prin
care se urmărea rescrierea istoriei românilor prin intermediul filmelor
istorice din perspectiva tezelor oficiale naţional-comuniste. Este aşadar o comandă
politică pentru care s-au mobilizat resurse materiale şi umane uriaşe şi care a
reprezentat un redutabil instrument propagandistic.
Galeria Întâlnirilor: Crezi că Epopeea şi-a atins scopul?
Bogdan Jitea: În mare parte şi-a atins scopul şi
pentru că efortul industriei cinematografice în această direcţie face parte
dintr-un context ideologic mult mai larg de difuzare a tezelor oficiale ale naţional-comunismului,
alături de literatura de gen, de teatrul istoric, de artele plastice, de
discursul istoriografic din manualele şcolare. Insistenţa pe o serie de mituri
politice - originile şi continuitatea poporului român, suveranitatea şi
unitatea naţională, ubicuitatea inamicilor interni şi externi şi imaginea
paternalistă a Conducătorului omnipotent - a contribuit la succesul epopeii naţionale
cinematografice în crearea unei naraţiuni istorice inteligibile pentru masele
largi de spectatori. Bineînţeles, în beneficiul direct al regimului Ceauşescu
ce-şi legitima astfel poziţia politică prin racordul la istoria naţională.
Galeria Întâlnirilor: De cât succes se bucurau în rândul publicului filmele cuprinse în Epopeea Naţional Cinematografică?
Bogdan Jitea: Dacă privim statisticile intrărilor la
cinema de până în 1989, vom observa că în top 10 al filmelor româneşti, 8 sunt
filme istorice. Printre cele mai de succes au fost cele iniţiale, Dacii, Columna sau Mihai
Viteazul care se bucură şi acum de aprecierea românilor. Cu cât înaintăm
mai mult în epoca Ceauşescu şi ne apropiem de momentul 1989, cu atât discursul
din filmele istorice realizate în această perioadă devine din ce în ce mai ideologizat şi
transparent-propagandistic, ceea ce a avut ca efect îndepărtarea marelui
public.
Galeria Întâlnirilor: Cum ai ajuns să regizezi documentarul
Epopeea Naţională Cinematografică?
Foto ANAV |
Bogdan Jitea: În primăvara anului 2011 am
propus Institutului Român de Istorie Recentă realizarea unui serial documentar,
în 8-10 episoade, fiecare axându-se pe o problemă specifică filmului românesc
din anii regimului Ceauşescu. Eu ar fi trebuit să coordonez echipa de cercetare a acestui proiect ambiţios
şi să scriu scenariile episoadelor. La momentul respectiv era prevăzut un
regizor profesionist. Însă sistarea fondurilor după ce se strânseseră materiale
şi se realizaseră interviuri pentru 3 episoade, a făcut ca proiectul să intre
în stand by. Atunci m-am hotărât să preiau responsabilitatea de a realiza personal
primul film pe care l-am scris şi l-am regizat aproape fără buget.
Galeria Întâlnirilor: Are acest documentar şi o
continuare? În ce stadiu este acest proiect?
Bogdan Jitea: Am materiale pentru următoarele 2
episoade care ar trebui să trateze problema cenzurii în cinematografia ceauşistă
şi a modului în care cineaştii au reacţionat la ea. Chiar am o schiţă de montaj
preliminar de vreo 3 ore a materialelor filmate. Din păcate lipsa finanţării
face ca momentan acest proiect să nu poate fi finalizat.
Galeria Întâlnirilor: Noi, cinefilii amatori ne întrebăm uneori dacă istoria a fost aşa cum ne
este prezentată în filme? Dacă lucrurile s-au petrecut măcar aproximativ ca
ceea ce vedem pe marele sau micul ecran sau cineva a reconstruit la comandă
ceea ce ne este oferit?
Bogdan Jitea: În
cazul epopeii naţionale cinematografice lucrurile sunt foarte clare. Comisia
ideologică a CC al PCR a stabilit în 1968, la cererea directă a lui Nicolae
Ceauşescu, un plan tematic de perspectivă, prin care se urmărea punctarea
cinematografică a principalelor momente ale istoriei naţionale. Majoritatea
subiectelor care au fost trecute în plan s-au concretizat mai devreme sau mai
târziu. Spre exemplu, filmul despre Mircea el Bătrân a fost realizat la nu mai
puţin de două decenii. Gruparea filmelor istorice într-un adevărat tratat
vizual de istorie naţională s-a realizat cu amplul concurs al cineaştilor, numiţi
în documente adevăraţi „istoriografi cinematografici” şi cu supravegherea
extrem de strictă a ideologilor partidului. Aşadar a fost un program politic
urmărit cu tenacitate de-a lungul întregii perioade ceauşiste.
Galeria Întâlnirilor: Oare semăna Mihai Viteazul cu Amza Pellea? Putea Mircea cel Bătrân să-l instruia
pe viitorul Vlad Ţepeş? A existat cu adevărat regele dac Burebista sau este
doar o fantasmagorie cinematografiei comuniste?
Bogdan Jitea: Mai curând seamănă Amza Pellea cu
Mihail Viteazul personajul romantic aşa cum şi l-a imaginat Nicolae Bălcescu în
cartea lui diseminală, Românii supt
Mihai-Voievod Viteazul. Este de fapt o imagine mitică ce şi-a adus o
contribuţie decisivă la crearea statului unitar naţional modern, având slabe
legături cu personajul istoric real, după cum în mod convingător a explicat
istoricul Lucian Boia. În cazul discuţiei lui Mircea cu viitorul Vlad Ţepeş
avem de-a face cu o mistificare grosolană. Mircea nu ar fi avut cum să-l
instruiască pe tânărul Vlad pentru simplu motiv că a murit cu 13 ani înainte ca
acesta să se nască. În ceea ce-l priveşte pe Burebista din filmul din 1980 de
Vitanidis, e clar că avem de-a face cu o proiecţie imaginară ce ţine de
regulile protocroniste şi n-are decât teoretice legături cu căpetenia getă de
secol I î.Hr.. Burebista îi oferea lui Ceauşescu legitimarea supremă;
constructul imaginar al statului regelui get (unitar, centralizat, autoritar,
respectat de „ceilalţi”) semănând frapant cu proiectul politic al dictatorului
comunist.
Foto ANAV |
Galeria Întâlnirilor: Toate aceste filme istorice conţin o cantitate uriaşă de minciuni, de
falsuri, de denaturări istorice. Doar regimul
de la Bucureşti se folosea de cinematografie pentru a manipula politic? Există
azi un corespondent a ceea ce se întâmpla cu
Epopeea Naţională
Cinematografică?
Bogdan Jitea: Epopeea
Naţională Cinematografică a fost un proiect unic inclusiv la consecvenţa şi
amploarea cu care s-a urmărit direcţia filmului
istoric, în tentativa de a se realiza un adevărat tratat de Istorie vizuală. A
fost posibil acest efort, urmărit pe un sfert de secol, tocmai pentru că
beneficia de întreg sprijinul unei industrii cinematografice centralizate şi
complet etatizate şi pe baza deciziilor trasate de producătorul unic,
Partidul-Stat personalizat de Conducătorul său suprem, Nicolae Ceauşescu. Azi
doar politicile cinematografice din Rusia lui Putin, cu predilecţia către
filmele istorice ce glorifică trecutul în sensul dorit de regim, ar putea fi considerate
un corespondent al Epopeii Naţionale
Cinematografice.
Galeria Întâlnirilor: Cum te-ai simţi la Galeria Întâlnirilor? La ce alt subiect ai fi interesat
să participi în cadrul acestui format?
Bogdan Jitea: M-am simţit excelent, în mare parte
datorită prietenilor care animă acest concept. M-ar interesa să particip la
organizarea unei suite de seri de film discutate ulterior interdisciplinar, cu
invitaţi din diferite câmpuri de interese. Cred că ar ajuta foarte mult la înţelegerea
mai bună a cinematografiei prin comunicarea între specialişti şi amatori ai
acestei arte totale.
Galeria Întâlnirilor: Mulţumesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu