Lansarea cărții „Ostrovul Învierii”, la Galeria Întâlnirilor

Galeria Întâlnirilor vă invită miercuri, 6 martie 2019, ora 19, la Muzeul Micul Paris (Strada Lipscani nr. 41, București) la lansarea cărții de poezie „Ostrovul Învierii” – autor Aura Christi și la dezbaterea pe margine poeziei și literaturii de inspirație mistică sau revelatoare. Invitați: Aura Christi, Maria-Ana Tupan și Alexa Visarion. Evenimentul va fi înregistrat și difuzat la Radio Villalba 107.4 fm (Madrid), în cadrul emisiunii în limba română și se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane. Moderator: Daniel Sur

Adam J. Sorkin (SUA) scria că „poezia Aurei Christi explorează «subterana dinlăuntru» într-o atmosferă plină de mister, emoție și cuvinte, precum «pictează fulgere la asfințit». Pentru Christi, «inima știe totul», iar magia poetului, «în lumina vie, înceată», te poartă «pe aripa ei mare, străvezie» spre locul, în care «rămâi ochi în ochi cu Dumnezeu». O poezie de mare forță lirică și imaginație debordantă.”

Aura Christi, poet, romancier, eseist și editor român. S-a născut la Chișinău (URSS/ Republica Moldova), la 12 ianuarie 1967. Absolventă a Liceului teoretic român-francez „Gh. Asachi” din Chișinău (1984) și a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat (1990). Debut absolut – 23 octombrie 1983 în paginile ziarului Tineretul Moldovei, unde în anii de studenție devine redactor, apoi coordonator principal al secției de cultură. (1988-1991) Redactor șef al revistei Galaxia Gutenberg. (1991-1992) În 1993 redobândește cetățenia română și se stabilește la București. Poemele sale sunt traduse în franceză, germană, rusă, engleză, suedeză, greacă, italiană, spaniolă, maghiară, macedoneană, chineză, coreeană, bulgară, polonă, albaneză, vietnameză ş.a. Scriitoarea a întreprins călătorii de documentare, turnee, recitaluri și conferințe ca invitat la festivaluri, simpozioane, congrese sau târguri de carte, în Israel, Grecia, Republica Moldova, Republica Populară Chineză, Franța, Germania, Turcia, Federația Rusă, Macedonia, Italia, Bulgaria, Spania ș.a. Este redactor-șef al revistei Contemporanul. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Cărți de poezie: De partea cealaltă a umbrei, 1993; Împotriva Mea, 1995; Ceremonia Orbirii, 1996; Valea Regilor, 1996; Nu mă atinge, antologie, 1997, 1999; Ultimul zid, 1999; Elegii Nordice, 2002; Cartea ademenirii, antologie, 2003; Ochiul devorator, antologie, 2004; Grădini austere, 2010; Sfera frigului, 2011; Tragicul visător, antologie (2013); Orbita zeului (2016); Psalmi, antologie (2016); Geniul inimii, roman în versuri (2017); Ostrovul Învierii, roman în versuri (2019)

Cărţi de eseuri: Fragmente de ființă, 1998; Labirintul exilului, 2000, 2005; Celălalt versant, 2005; Religia viului, 2007; Trei mii de semne, 2007; Exerciții de destin, 2007; Foamea de a fi, 2010; Nietzsche și Marea Amiază, 2011; Dostoievski – Nietzsche. Elogiul suferinței (2013, 2017), Acasă – în exil (2016); Din infern, cu dragoste (2017)

Roman: tetralogia Vulturi de noapte: Sculptorul, vol. I, 2001, 2004; Noaptea străinului, vol. II, 2004, 2016; Marile jocuri, vol. III, 2006; Zăpada mieilor, vol. IV, 2007; Casa din întuneric, 2008, 2018; Cercul sălbatic, 2010, 2018

Premii literare: Premiul pentru poezie al Ministerului Culturii (1993); Premiul pentru poezie al Academiei Române (1996); Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România și al Editurii Vinea (1997); Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1998); Premiul pentru poezie „Ion Șiugariu” (1999); Premiul „Autorul anului”, Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (2007); Premiul „Opera Omnia pentru poezie” acordat la Festivalul româno-canadian „Roland Gasparic” (2009); Premiul „Opera Omnia”, Universitatea Română de Științe și Arte „Gheorghe Cristea”, Centrul de Cercetare Comunic@rts (2014); Premiul Festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu” (2017); Premii decernate de revistele Tomis și Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor (2001), Antares (2003), Convorbiri literare (2004), Poesis (2008); „Omul Anului 2017”, medalia aniversară „Israel 70” și Opera Omnia, Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română și Centrul Cultural Israeliano-Român (2018, 2019) http://aurachristi.ro/

Prof. Dr. Habil. Maria-Ana Tupan (n. 1949) este autoare a unor studii de istorie, critică și teorie literară, apărute la edituri academice din țară și din străinătate, precum și a unui curs de istorie a literaturii britanice de la origini până în prezent.

Maria-Ana Tupan, a fost bursieră Fulbright afiliată la Penn State University (1994-1995). Membră a Uniunii Scriitorilor, Secția de Critică și Istorie Literară. Premii ale Uniunii Scriitorilor (1996) și ale unor reviste literare: „Convorbiri Literare”(2000) și „Viața Românească” (2006).

Alexa Visarion s-a născut la 11 septembrie 1947 în comuna Bălușeni, jud. Botoșani. Este regizor de teatru și film, scenarist, profesor univ. dr. A absolvit Magna cum laude IATC „I.L. Caragiale”, București, în 1971 la clasa profesorului universitar Radu Penciulescu. Este doctor în Artele Spectacolului din 2001, susținând disertația Spectacolul ascuns – valențe interpretative și spectaculare ale teatrului shakespearean, apreciată cu distincția Summa cum laude de către comisia de doctorat UNATC „I.L. Caragiale”, București. Este Doctor Honoris Causa a UNATC „I.L. Caragiale”, București, 2014, Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, 2013 și al Universității de Arte din Târgu Mureș, 2013. Este Profesor Honoris Causa al Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca. A lucrat în ţară și străinătate peste 100 de spectacole pe texte de I.L. Caragiale, A.P. Cehov, W. Shakespeare, G. Büchner, L. Pirandelo, M. Gorki, L. Blaga, D.R. Popescu, Fănuș Neagu, G. Djagarov, Arnold Wesker, Mihail Sebastian, Eugene O’Neill. A scris și regizat șapte filme artistice de lung metraj: Înainte de tăcere, Înghiţitorul de săbii, Năpasta, Punct… și de la capăt, Vinovatul, Luna Verde și Ana. A colaborat pentru realizarea scenariilor cu Ion Băieșu, Radu F. Alexandru și Iris Spiridon. A obținut numeroase premii și distincții, printre care Premiul Academiei Române pentru întreaga creație teatrală și cinematografică (2008), Premiul pentru întreaga activitate UNITER (2005), Premiul ATM pentru cel mai bun spectacol (1981), Premiul Secţiei de Critică ATM pentru exegeză scenică și filmică a operei lui I.L. Caragiale (1979), Marele Premiul la Festivalul International de Teatru Arezzo (1979). A fondat primul teatru independent bilingv din România, Teatrul româno-american Eugene O’Neill, în 1991 și Asociația Culturală „Dialog” (2002). A publicat numeroase articole, eseuri, interviuri, dezbateri pe teme artistice și didactice, cronici, comentarii pe teme de strategie și management publicate în cele mai importante reviste din țară și prezentate pe posturile naționale de radio și televiziune. A publicat volumele: ANA – sens și imagine (2014), Goana pe nisip (2012), De la Ziditorul la Zidirea (2007), Cortina de cuvinte (2007), Spectacolul ascuns (2002). Este Director Onorific al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani, cetățean de onoare al Municipiului Botoșani (1992), cetăţean de onoare al comunei natale Bălușeni (2015). A primit Ordinul Național ,,Serviciul Credincios’’ în grad de Cavaler, acordat de Președinția României. Este membru al Asociației Autorilor de Film și TV, UCIN, membru fondator al Uniunii Artiștilor și Realizatorilor de Film – UARF. Între anii 1985-2005 a fost membru al The Association for Theatre Higher Education, ATHE (SUA), membru al Societății „I.L.Caragiale” (1979-1985). Din 1971 este membru al Uniunii Teatrale din România – UNITER.

Dezbatere despre arta angajată social, la Galeria Întâlnirilor

Galeria Întâlnirilor vă invită marți, 29 ianuarie 2019, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) la prezentarea cărții de portrete fotografice „Oameni. Putere. România.” – autor Cornel Brad și a volumului de poezii „Cântec de leagăn pentru generația mea” de Cosmin Perța. Invitați: Cornel Brad și Cosmin Perța. După prezentarea celor două proiecte artistice, va avea loc o scurtă dezbatere despre arta angajată social. Evenimentul va fi înregistrat și difuzat la Radio Villalba 107.4 fm (Madrid), în cadrul emisiunii în limba română și se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

“Oameni. Putere. România.” este un proiect personal, independent de orice companie, organizație, instituție sau autoritate publică și este o arhivă fotografică relevantă pentru principalele momente de inflexiune ale istoriei României ultimei sute de ani și modul de interacțiune a românilor cu statul român în tot acest timp.

Printre personalitățile portretizate în “Oameni. Putere. România.” se regăsesc: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Doina Cornea, Victor Ciorbea, Virgil Măgureanu, Adrian Năstase, Neagu Djuvara, Radu Filipescu, Laura Codruța Kövesi, România Matcașu, Călin Popescu-Tăriceanu, Petre Roman, Teodor Mărieș, Ioana Bărbat, Victor Ponta, Mugur Isărescu, Cristian Sima, Dacian Cioloş, Herta Müller, Dorin Cîrlan, Mircea Geoană, Claudiu Iordache, Alexandra Furnea, Ioana-Izabela Odor, Mirjam Bercovici, Niculina Moica, Ioana Voicu-Arnăuțoiu, Cecilia Jugănaru, Marius Oprea, Attila Biro, Augustin Lazăr, Mihai Șora, Florin Pătrăchioiu, Marian Godină, Dorin Cioabă, Irina Margareta Nistor, Ivan Patzaichin, Horia Colibăşanu, Tiberiu Ușeriu, Miodrag Belodedici, Bogdan Hossu și Dumitru Prunariu.

Cornel Brad (n.1974) este fotograf român, trăiește în București. Este autorul cărților de fotografie „Oameni. Putere. România.” (2018), „Faces beyond ideas” (2017)  și „Interludii” (IglooMedia, 2015).  Între 1993 şi 2013, Cornel Brad a condus departamentul de vânzări al unei librării, a fost editor la două reviste periodice agricole, a coordonat de la înființare un sistem naţional de protecție a mediului în agricultură.

„Cântec de leagăn pentru generația mea” prezintă o poezie socială, o poezie a traumelor și a obsesiilor, a neputinței, poezie a pierderii și a despărțirii, a spaimei & inadaptării, dar și poezie a regăsirii, a reîndrăgostirii de o realitate care întotdeauna se dovedește mai fascinantă și mai copleșitoare decât orice tenebră.

Cosmin Perţa (n. 1982) a debutat cu volumul de poezie „Zorovavel” (2002), căruia i-au urmat „Santinela de lut” (2006), „Cântec pentru Maria” (2007), „Bătrânul, o divină comedie” (2009), „Fără titlu” (2011), „Cântec de leagăn pentru generația mea” (2018), două volume de proză scurtă și trei romane (cel mai recent, În urmă nu mai e nimic, 2015), un volum de critică și o monografie, „Radu G. Țeposu, rafinament și intuiție” (2012). Fragmente din opera sa au fost traduse în 13 limbi. Pe lângă activitatea sa ca poet, prozator și critic, Cosmin Perța este editor și cadru universitar.

Alina Purcaru și Daniela Luca, la Galeria Întâlnirilor

Marți, 15 ianuarie 2019, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc prima ediție din 2019 a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie. Invitate: Alina Purcaru și Daniela Luca. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Alina Purcaru (n. 1982) a absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti. A lucrat în presa cotidiană şi a publicat constant cronici de carte şi articole în revistele Observator cultural, Dilema veche, Dilemateca, Noua literatură şi Suplimentul de cultură.  A debutat cu volumul de poeme rezistență (Editura Cartea Românească, 2016), este coautoare a romanului colectiv Rubik (Editura Polirom, 2008) şi coordonatoare a două volume colective : Poveşti cu scriitoare şi copii (Editura Polirom, 2014) și 10.000 de semne/Otros 10.000 caracteros (antologie bilingvă de proză românească, în ediție româno-spaniolă, apărută la Editura ICR în 2017). A  scris și o carte pentru copii, Catrina și marele Domn Somn (cu ilustrații de Mihaela Paraschivu, Editura Cartier, 2017). Este prezentă cu poeme și eseuri în reviste literare și în două volume colective: Cum citesc bărbații cărțile femeilor (volum coordonat de Lia Faur și Șerban Axinte la Editura Polirom, 2017) și Tu, înainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste, coordonată de Cosmin Perța (Editura Paralela 45, 2018).    În prezent, face parte din redacția revistei Observator cultural.

Daniela Luca, născută în Constanța, la 27 septembrie 1969, locuiește în București din 1992, cu un an de rezidență în Paris, pe timpul masteratului în psihanaliză. Doctor în psihopatologie şi psihanaliză, Universitatea Paris VII - "Denis-Diderot", Franţa

Membru PEN Club România

Autor de articole, eseuri, recenzii, cronici în diverse publicații naționale și internaționale: Cultura, Observator Cultural, Oglinda Literară, Jurnalul Naţional, Psychologies, Elle, Femeia, Dilema, Cuvântul, Tomis, Poesis International, Bulletin de CPLF, Le Carnet Psy ș.a.

Publicații : Cuvinte în negativ. Eseuri de psihanaliză (Editura Tracus, 2016) și 3 volume de versuri, cel mai recent fiind Intermezzo (Editura Paralela 45, 2017)

Printre cele mai recente articole, cronici și eseuri publicate:

-           Autoportretul lucid și eleganța discursului la Constantin Abăluță, în Poesis Internațional 22 (2/2018)

-           Obiecte interioare la frontiera reveriei: ”kirilă”, de Teodor Dună, în Poesis Internațional  nr. 21 (1/2018)

-           Scrisul-manifest, Realul-caleidoscop și Poemul-vis la Roberto Bolano, în Poesis Internațional nr. 20 (2/2017)

-           Aproximări, de Alejandra Pizarnik, mini-portret de autor și poem tradus

-           Scriitorul, patimile și traversa lor orbitoare (cronică la romanul În urmă nu mai e nimic, de Cosmin Perța, în Poesis Internațional nr. 18 (2/2017)

-           Max Blecher între multiple (i)realități, în Poesis Internațional nr. 17 (1/2017)

Numeroase articole și recenzii de carte psihanalitică, publicate în Revista Română de Psihanaliză în perioada 2008-2016.

Traducător (10 cărți și numeroase articole; poeme;  în curs de traducere a unui volum de poeme de Alejandra Pizarnik); Redactor și Editor colaborator al Revistei Române de Psihanaliză (din 2008 până în prezent)

Participant constant la cenacluri, festivaluri și lecturi de poezie și proză, din 2004 până în prezent

Cătălina Bălan și Gelu Diaconu, la Galeria Întâlnirilor

Marți, 13 noiembrie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie și proză. Invitați: Cătălina Bălan și Gelu Diaconu. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Cătălina Bălan este absolventă a secției franceze a Facultății de Științe Politice, Universitatea București (2017). În prezent, este masterandă în cadrul programului Diplomație în Economia Internațională, Facultatea de Relații Economice Internaționale, Academia de Studii Economice, București. 

În România e prezentată, de obicei, ca scriitoare româncă din Basarabia, iar dincolo de Prut - drept scriitoare basarabeancă din România.  Îi place să creadă că face parte din valul de oameni de peste Prut care, prin prezența lor în vâltoarea literară românească, au făcut deja Unirea.

A publicat poezie, proză, critică și analize politice în Observator Cultural, Contrafort, Dilemateca, Stare de Urgență, Revista la Plic. Între 2011 și 2014, PR al editurii Casa de Pariuri Literare. Prezentă în câteva antologii de literatură: „Tu, înainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste”, Editura Paralela 45, 2018 ; „Literatura din Basarabia. Început de secol XXI. Poezie”, editurile Arc şi Ştiinţa, Chișinău, 2017; „Treizero” - antologie de poezie a taberei de creaţie de la Săvârşin, editura Mirador, 2013; „Cea mai nouă poezie”- antologie a Festivalului Naţional de Poezie Constantin Virgil Bănescu, 2013; „Cartea poeziei-2012”- editura Arc, Chişinău, 2012; „Comptes et nouvelles”- éditions de l’Hèbe, Suisse, 2011;  „Deranj”- antologie de poezie a taberei de creaţie de la Săvârşin, editura Nigredo, 2011; „Covoare moldoveneşti”- antologie de proză poliţistă, editura Grafema Libris, Chişinău, 2011; „Noua poezie basarabeană”, antologator Dumitru Crudu, Editura ICR, 2009. În anul 2013 a câștigat premiul acordat de Primăria judeţului Târgovişte pentru poezie, în cadrul Festivalului Naţional de Poezie Constantin Virgil Bănescu.

Gelu Diaconu s-a născut pe 26 noiembrie 1962 în București. A debutat publicistic în 2004, în revista „Oglinda Literară”, cu un grupaj de poeme.

Debutul în volum s-a produs doi ani mai târziu, cu povestirea „Fabian” (Editura Marineasa, 2006). În 2008 a urmat volumul de versuri „Antipoeme” (Editura Vinea), nominalizat la Premiul „Mihai Eminescu” pentru debut în poezie. Al doilea volum de poeme, „Resurse interioare”, a apărut în 2012 la Editura Marineasa. În 2013 Casa de Pariuri Literare i-a publicat volumul „blues”, iar în 2016 Editura Vinea a lansat, la Bookfest, „Resurse umane”, carte care continuă o temă din volumul „Resurse interioare”.

A făcut parte din mai multe antologii, dintre care amintim „Cele mai frumoase poeme din 2012” (Tracus Arte, 2013), selecție întocmită de Claudiu Komartin și Radu Vancu.

În prezent administrează site-ul cultural www.omiedesemne.ro.

Întâlnire cu Diana Iepure și Florin Dumitrescu, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 17 octombrie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie. Invitați: Diana Iepure și Florin Dumitrescu. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Diana Iepure este născută la Chișinău, pe 20 noiembrie 1970, într-o familie de studenți ai Universității de Stat V. I. Lenin. Și-a petrecut copilăria la Cosăuți, pe malul Nistrului, la hotar cu Ucraina. A absolvit facultatea de istorie la aceeași universitate unde s-au întâlnit părinții ei. După studii, își împlinește visul și rămâne la Chișinău, ca cercetător științific la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. În 2002 începe fondarea muzeului Băncii Naționale a Republicii Moldova, dar lasă totul baltă și, din 2003, se stabilește la București, oraș care îi oferă o familie completă, o casă și o recunoaștere literară.

Debutează cu poezie în 2004, la Editura Vinea. În 2011, la Casa de Pariuri Literare, îi apare ,,O sută cincizeci de mii la peluze”, volum ce se învrednicește de Premiul Republica la Salonul Internațional al Cărții, Chișinău, 2012, de premiul revistei electronice TIUK! și de simpatia unor oameni care se pricep la poezie. Publică în revistele de cultură din România și Republica Moldova. Traduce din scriitori ruși contemporani, dar și din clasici ai literaturii ruse. Este surprinsă și, desigur, se bucură că poeme din micuța ei operă au ajuns să fie traduse în franceză, neerlandeză, macedoneană, slovacă și rusă.

Florin Dumitrescu (născut în 1966, în București) se lansează ca textier pentru Timpuri Noi la sfârșitul anilor ’80, urmând să se consacre cu Sarmalele Reci, după ’90.

Ca autor de versuri „pentru citit”, debutează cu grupajul „Megaviziuni” în volumul colectiv Marfă (Ed. Salut, 1996, alături de Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu), apoi publică Ana are mere (Cartea Românească, 1997, Premiul ASB pentru Debut). Revine după un deceniu cu ÎNcîntece (Ed. Vinea, 2007, Premiul Tiuk! pentru Poezie) și participă, cu grupajul „Furat la cîntare”, la antologia Marfă reîncărcată (Brumar, 2012) a aceluiași grup nouăzecist. În aceeași perioadă, publică poemul-poveste „Bucătarul Ben” în antologia pentru copii Ce poți face cu două cuvinte (Art, 2012). În 2015, ia parte la București 2021, „epopee participativă” ce reunește patruzeci de poeți, sub îndrumarea Svetlanei Cârstean; cea care îi va îngriji și volumul Dodii, Vorpal/Nemira, 2016.

Ca textier, își extinde în timp portofoliul de colaborări: Direcția 5, Pasărea Rock, Mircea Baniciu, Jazzappella, RIT etc.

Publică schițe și eseuri în săptămânalul B-24-FUN (2005-2010) și participă cu nuvele și povestiri în diverse antologii de proză: Cartea cu bunici (Humanitas, 2007), seria tematică Prima dată (Art, 2010 - 2013, în cadrul căreia îngrijește volumul Primul meu job, 2011), precum și Cui îi e frică de computer (Art, 2013). Se numără printre cei 53 de coautori ai „celui mai rapid roman din lume”, Moș Crăciun & Co. (Art, 2013).

Din anii '90 încoace, publică sporadic traduceri din limba italiană la Nemira, Art, Baroque Books & Arts și în România Literară.

În 2014, devine doctor în antropologie, domeniu în care publică, printre altele, studiile Bîlciul Universității (Humanitas, 2013) și Tradiții la superofertă (Cartier, 2015).

Seară de jazz și poezie cu Daniela Nicolae și Dumitru Bădița, la Galeria Întâlnirilor

Galeria Întâlnirilor intră în al patrule an de existență. Miercuri, 3 octombrie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc prima ediție din sezonul toamnă-iarnă 2018 a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de muzică și poezie. Invitați: Daniela Nicolae și Dumitru Bădița. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Daniela Nicolae este absolventă a secției de jazz - master în jazz și culturi muzicale pop la Universitatea de Muzică București ; studii cu Marius Popp și Mircea Tiberian. Bursa Berklee College of Music, Boston (1995); concerte în festivaluri de jazz - Costinești, Brașov, Cluj, Timișoara, București, Sibiu și în cluburi; înregistrări audio la Radiodifuziunea Română; marca înregistrată „Colecția de jazz” - emisiune de radio săptămânală difuzată începând cu anul 2000 (la București, Cluj, Târgu-Mureș și Chișinău); interviuri - document cu mari muzicieni de jazz - păstrate în arhiva Colecției de jazz: Jancy Korossy, Edmond Deda, Johnny Răducanu, Stefan Berindei, Alin Constantiu, Anca Parghel, Marius Popp, Adrian Enescu; colaborări în concerte cu muzicienii de jazz: Anca Parghel, Teodora Enache, Ozana Barabancea, Tom Smith, Rick Conditt, Jean Louis Rassinfosse, Alin Constanțiu, Garbis Dedeian, Liviu Butoi, Dan Ionescu, Cătălin Răsvan, Eugen Nichiteanu, Lucian Maxim, Pedro Negrescu, Cătălin Rotaru, Sorin Romanescu, Berti Barbera, Vadim Tichișan, Mihai Iordache, Cătălin Milea.

Dumitru Bădița este născut în 7 octombrie 1972, com. Polovragi, jud. Gorj; Facultatea de Jurnalistică, Sibiu, 1997; Master „Poezia românească în sec. XX”, Sibiu, 1998; Școala de șoferi, cat. B, București, 2005;

Lefegiu, din 1998, al câtorva redacții bucureștene: radio, ziare, tv; Autor al mai multor volume de poezie, proză, reportaje și ghidaj literar-turistic, după cum urmează: „unghii foarte lungi și cumsecade”, poeme, Ed. Vinea, București, 2005; „poeme prerafaelite”, poeme, Ed. Pontica, Constanța, 2008; „Invitat la Săvârșin”, proză, Ed. casa de pariuri literare, București, 2010; „faze și emfaze”, note/reportaje, Ed. Tracus Arte, București, 2011; „confesive”, poeme, Ed. Vinea, București, 2013; „Rute ocolitoare”, reportaje, Ed. Tracus Arte, București, 2014; „Cu I.L Caragiale prin București”, ghid literar-turistic realizat cu sprijinul Muzeului Național al Literaturii Române, 2016; „Cu Tudor Arghezi prin București”, ghid literar-turistic realizat cu sprijinul Muzeului Național al Literaturii Române, 2017;

Georgiana Dănilă și Daniela Elena Simulescu, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 30 mai 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de lectură de poezie și proză. Invitate: Georgiana Dănilă și Daniela Elena Simulescu. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Scrisul pare ieftin şi la îndemâna oricui. Există oameni care vor să scrie și o fac. Scriu și publică cărți. Unii dintre chiar renunță la confortul unui job și se dedică exclusiv scrisului și, implicit, unei vieți nesigure. De ce ai vrea să devii scriitor? Iată o întrebare la care vor încerca să răspundă invitatele Galeriei Întâlnirilor.

Georgiana Dănilă s-a născut în Ploiești, județul Prahova, în 1981. Participă la seri de poezie („slam performance” și „open mic”) unde își recită creațiile în fața unui public restrâns. Renunță la un job care îi asigură mijloacele financiare pentru a trăi decent și se dedică scrisului. În paralel face cursuri de teatru la Teatrul de Artă București și se înscrie voluntar la redacția revistei online Art Out pentru care scrie articole, ia interviuri și se implică în organizarea Galelor ArtOut 2016. Joacă pe scena Teatrului de Artă București în câteva piese de teatru și este invitată la câteva emisiuni televizate. Pentru a-și promova creațiile poetice folosește intens canalul youtube.

Daniela Elena Simulescu ( n.   10.05.1972, Ștefănești, Argeș) este broker în asigurări, conciliator Sal-fin și prozator. Este licențiată a Universității Pitești, Facultatea de Biologie, cu master în asigurări la ASE București. Este autoarea volumului de proza „Eu din Eiˮ apărut la editura Dexon, București, în anul 2018. Cartea este dedicată celor care caută adevărul în introspecție.

Isabella Drăghici și George-Ștefan Niță, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 16 mai 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de lectură de poezie. Invitați: Isabella Drăghici și George-Ștefan Niță. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Isabella Drăghici (n. 4 august 1977, Medgidia, Constanța) este asistent de cercetare științifică la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescuˮ al Academiei Române, Departamentul „Artele spectacolului. Teatru și filmˮ, actriță, poetă și prozatoare. Este licențiată a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC) București, Facultatea de Teatru, specializarea Actorie, master în Studii Culturale la Universitatea București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, și doctorandă a Universității București, Facultatea de Filosofie, cu o teză despre raportul dintre sacru și arta teatrală. Din 2015, este membră a International Federation for Theatre Research (IFTR).

Este autoarea volumului de versuri „Printre tăceriˮ, apărut la Ed. Tracus Arte, București, în 2014. Beletristica sa cuprinde poezie, proză, eseu, publicate în reviste literare precum Convorbiri literare (poezie), Luceafărul de dimineață (poezie), Viața Românească (proză, eseu), Bucureștiul literar si artistic (proză), Argeș (proză), Tribuna (proză), Litere (poezie), Contact internațional (poezie), Porto-Franco (poezie, proză, articole culturale), Oglinda literară (poezie), Cervantes.

A obținut premii la festivaluri naționale de literatură, pentru poezie și proză:

Premiul pentru debut în poezie acordat de Societatea Scriitorilor „C. Negriˮ din Galați, revista Porto-Franco și Biblioteca „V.A Urechiaˮ, precum și premiul revistei Convorbiri literare, în cadrul Festivalului Național de Poezie „Grigore Hagiuˮ, Galați, 2012;

Premiul pentru poezie acordat de revista Euphorion la Festivalul Național de Literatură „Mihai Eminescuˮ, Ipotești, 2012;

Premiul al II-lea pentru proză scurtă la Festivalul Național de Literatură „Marin Predaˮ, ediția a XIII-a, 2012, și ediția a XIV-a, 2014, Alexandria;

Mențiune pentru proză scurtă la Festivalul Național de Literatură „Mihail Sadoveanu”, ediția a III-a, Iași, 2012.

Combină experiența academică și practica artistică în spectacole experimentale precum proiectele Dreptul la timp - spectacol omagial Nichita Stănescu, recital de flaut și poezie, 2015, realizat în colaborare cu ICR București, și spectacolul de teatru non-verbal Printre tăceri, un one woman show inspirat din atmosfera cărții sale omonime, spectacol cu care a participat la festivalului TeatROmania_Emmersioni Sceniche, 2015, desfășurat la Accademia di Romania din Roma, Italia.

George-Ștefan Niță (n. 1985) a studiat Etnologie și Antropologie Culturală în București și Bordeaux. A participat la atelierul de scriere creativă susținut de Marius Chivu și Florin Iaru și la atelierul de poezie al Simonei Popescu. A debutat în poezie cu volumul  „Tata nu are calˮ, manuscris câștigător al concursului pentru debut în poezie „Alexandru Mușina”. A publicat proză scurtă în nr. 5 din Iocan.

Marius Marian Şolea și Andrei Novac, la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska

Miercuri, 18 aprilie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie. Invitați: Marius Marian Şolea și Andrei Novac. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Şolea Marius Marian este absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă Iaşi, Secţia Patrimoniu Cultural - Restaurare-Conservare carte, licenţiat în Teologie şi Arte Plastice. Lucrarea de licenţă: Scrierea hieroglifică - premisă şi reprezentare a civilizaţiei egiptene. Este de asemenea licenţiat în Drept şi Administraţie Publică, iar din noiembrie 1998 – membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Din 2003 - până în prezent – este colaborator al revistelor „Gorjul de azi”, „Tribuna Învăţământului”, „Reflex”, „Calende”, „Viaţa Românească”, „Literatorul”, „Hyperion”, „Scrisul Românesc”, „Est”, „Poezia”, „Feed Back”, „Timpul”, „Convorbiri Literare”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Origini”, „Poesis”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Ateneu”, „Bucovina Literară”, „Ex Ponto” etc. August 2004, consilier în Ministerul Culturii şi Cultelor. Octombrie 2004, este membru în Colegiul redacţional al „Cugetarii Europene”, publicaţie a secţiunii române a Mişcării Europene;

Versuri pe albumele Paulei Seling, „Ştii ce înseamnă?”, 2001 (piesa Serile verii) şi Marcelei Buruian, „Nu sunt Albă ca Zăpada”, 2001 (piesele Mi-e frică-n lume şi Blues obosit). Prezente şi pe compilaţiile Romantic şi Fantastic Hits. Organizator al Festivalului de literatură poezie.ro, Agigea 2005, ediţia I, Putna 2005, ediţia a II-a, Agigea 2006, ediţia, a III-a.

Activitate editorială: „Mereu secunda, mereu şi Dumnezeu”, Editura Alexandru Ştefulescu, Târgu Jiu, 1995; „Universul din piatră”, Editura A 92, Iaşi, 1996;. „Paşii de sub simţ”, Editura A 92, Iaşi, 1997; „Semantice umbre”, Editura Junimea, Iaşi, 1998; „Cobiliţa cu furnici şi alte proceduri”, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1999;  „Lungul poem haiku de o mie de strofe”, Editura Albatros, Bucureşti, 2000;. „Blestemul bărbăţiei şi alte imagini sociale”, Editura Eminescu, Bucureşti, 2002; „Un peşchir şi o ţâră dragoste”, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2004; „Contemporan cu Dumnezeu”, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2005; „Graiul vostru. Viziunea ţăranului din Gorj asupra lumii”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2006; „Crimă şi pace bună”, roman, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007; „Ministerul groazei, demnitarii crimei”, Editura Fundaţiei Culturale Libra, Bucureşti, 2007; „Liber”, Editura Vinea, Bucureşti, 2008; „Generaţia suspendată”, Editura EDO, Bucureşti, 2010, volum distribuit împreună cu albumul artistului Florin Chilian, „Autistul, nu-l mai goniţi pe Brâncuşi”; „adevărul, pe înţelesul femeilor”, Editura Vremea, Bucureşti, 2011; „Scrisori pentru depărtările din voi • Cărţâ trâ dipârtărli dit voi”, Editura Societăţii Culturale Aromâne, Bucureşti, 2012; „Limita de existenţă”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2013; „Podul dintre două distanţe”, Editura Timpul, Iaşi, 2013; „Singurătăţi şi oameni”, Editura Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013; „Chipurile omului”, Editura Vremea, Bucureşti, 2014; „Evident, adevărul”, Editura Pim, Iaşi, 2015; „Avertizări”, Editura Pim, Iaşi, 2016.

Andrei Novac s-a născut în 1983, în Târgu-Jiu. Este licențiat în istorie al Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie. A publicat în majoritatea revistelor de cultură din România. Din mai 2009, este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat volumele: „Poezii” (2000); ”Miez de talpă” (2003), „A nouăsprezecea inimă de înger” (2003), „Vârsta sării” (2006), „Locul în care întorc tramvaiele” (2008), „Aceiași” (2011), „Regula timidității” (2016), „Valentin Tașcu, solitarul promoției 70”(2016). Este prezent în mai multe antologii: „Prima generație, ultimul val” (2005), „Maratonul de poezie și jazz” (2010), „Piper, scorțișoară, dafin, vanilie” (2014), „POETES, VOS PAPIERS (2014), „Antologia Festivalului Internațional de Poezie Porțile Poeziei ”(2011).  Este expert în cadrul Institutului Cultural Român, Centrul cărții și lector universitar în cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” din București.

Andra Rotaru, Iulia Modiga și Teodor Dună citesc la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska

Miercuri, 21 februarie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va debuta seria de evenimente din 2018 Galeria Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie. Invitați: Andra Rotaru, Iulia Modiga, Teodor Dună. Evenimentul se derulează în parteneriat cu revista de literatură și multimedia Crevice (www.crevice.ro), sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: „trenul de treieşunu februarie”, Editura Vinea (2002 – Premiul Național Opera Prima „Mihai Eminescu”); „catafazii”, Editura Vinea (2005), „de-a viul”, Editura Cartea Românească (2010), „Der lärm des fleisches” (trad. de Georg Aescht), „Edition Solitude”, Germania (2012), „obiecte umane”, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori), „kirilă”, Editura Tracus Arte (2017). Selecţii din poemele sale sunt traduse în franceză, engleză, suedeză, spaniolă, bulgară, maghiară.

Iulia Modiga. „Pionierat” publicistic în ,„Stare de urgență”, ,„Revista la Plic” și „Tiuk!” (nu pune la socoteală revista „Examene”, în care i-au apărut fragmente de nuvele, în prag de Capacitate). Scrie studii, articole științifice despre mișcări sociale și Republica Moldova, știri, e-mail-uri succinte, proiecte pentru românii de pretutindeni. A câștigat ediția din 2014 a „Incubatorului de condeie”. A debutat cu volumul de poeme „Bagdad” (Ed. Karth, 2015), în legătură cu care s-au publicat vreo două cronici (în „Vatra” și „Convorbiri literare”). „Incendii” a apărut la Cartea Românească, în 2017. Activistă pentru Unire. Sociolog, jurnalist, în fișa postului: „expert”.

Andra Rotaru este poetă și jurnalistă. A realizat numeroase proiecte la intersecția dintre arte: performance-ul de dans Lemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa; documentarul All Together, realizat în cadrul rezidenței The International Writing Program (Universitatea din Iowa, 2014); Photo-letter pairing (fotografie, proiect realizat în colaborare cu numeroși artiști și cu comunitatea din Iowa). A susținut lecturi, panel-uri și prezentări în Europa, America de Nord și America de Sud, printre altele la New York, Chicago, Portland, Iowa, Mexico City și Puebla. Volume publicate: „Într-un pat, sub cearșaful alb” (2005), „Ținuturile sudului” (2010); „Lemur” (2012). „Lemur” a primit premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). Volumul de debut a fost tradus in spaniolă („En una cama bajo la sábana blanca”, editura Bassarai, 2008). În mai 2018, „Lemur” va apărea în traducere engleză, la editura americană Action Books.

Paul Vinicius și Dan Iancu citesc la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 13 decembrie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura ultima ediție a Galeriei Întâlnirilor pe anul 2017, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie. Invitați: Paul Vinicius și Dan Iancu. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Paul Vinicius este poet, dramaturg, jurnalist, eseist. Debut literar publicistic în 1982, în revista Amfiteatru, cu poezie. Din 1982 și până în prezent îi apar grupaje de poeme în majoritatea revistelor literar-culturale din țară. Membru fondator al cenaclului literar Universitas (1984-1990), coordonat de profesorul universitar și criticul Mircea Martin. În 1987, cenzura comunistă îi interzice apariția plachetei de poezie Marțea albastră, miercurea albă, care ar fi urmat să fie tipărită pe hârtie de ziar, în colecția Cartea cea mai mică – colecție în care au „debutat” majoritatea membrilor cenaclului Universitas și nucleul „generației ’90”. Debut editorial în 1998, cu volumul de versuri Drumul până la ospiciu și reîntoarcerea pe jumătate (Editura Crater, București) – premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) și Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO) –, urmat de volumele de poezie Eclipsa (Editura Crater, București, 1999) – premiile Festivalului Internațional de Poezie Sighetu Marmației și Festivalului de Poezie „George Coșbuc” de la Bistrița – și Studiu de bărbat (Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002) – premiul Asociației Scriitorilor din București (ASB). În 2004 îi apare tipărită piesa de teatru Și noi am fost în America (Editura Palimpsest, București, 2004) – premiul Theatrum Mundi și al primăriei municipiului București –, iar în 2005, Un poem pentru Ioan Flora (Pagoda Press, S.U.A., 2005), urmat de volumul de dramaturgie Colonia Graffiti/Working class, heroes class (Editura MLR, București, 2006) – nominalizat la premiile USR și ASB. În 2011 îi apare volumul de poeme Liniștea de dinaintea liniștei (Editura Tracus Arte, București), căruia i-au fost decernate premiile naționale pentru poezie, pe anul 2011, „Mircea Ivănescu” – al Taberei Internaționale de Poezie „Artgothica” Sibiu –, cel al Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației și premiul „Cezar Ivănescu” al APLER, pentru autorul anului 2011. În noiembrie 2012 îi apare volumul de poezie kemada (Editura Tracus Arte, București), care a primit Premiul Cartea Anului al Filialei București a U.S.R. pentru Poezie pe anul 2013, iar kémada (versiunea franceză, în traducerea Letiției Ilea) se află la Ed. Charmides, în curs de apariție. În mai 2014 își lansează la Madrid volumul antologic de poeme, în versiunea spaniolă a lui Fabianni Belemuski, intitulat Las noches de los maniquíes y otros blues [Noaptea manechinelor & alte bluesuri] (Ed. Niram Art, Madrid, 2014) și, tot în același an, volumul Nopți la maximum, dimineți voalate (Ed. Agol, București, octombrie 2014). Figurează în mai multe dicționare literare și antologii poetice apărute în țară și străinătate. Texte poetice i-au fost traduse în limbile franceză, engleză, spaniolă, italiană, macedoneană, sârbă, albaneză și catalană, publicându-i-se grupaje în reviste literare din SUA, Anglia, Serbia, Macedonia, Albania, Grecia, Maroc, Republica Moldova, Spania, Franța și Italia. A fost invitat și a participat la festivaluri internaționale de poezie în Macedonia și Albania – unde, în 2006, a primit distincția de „Cetățean de Onoare al orașului Durres”.

Din 2003 lucrează ca redactor de carte la Editura Muzeul Literaturii Române, din cadrul Muzeului Național al Literaturii Române din București.

Dan Iancu s-a născut în 1956 la București. Este absolvent al Facultății de Matematică București. A debutat în 1997 cu volumul „Despre înțeles” la Editura Cartea Românească. A mai scos volumele de poezie „bostonmylove” (2002, Cartea Românească), „o piatră de spus” (2004, Vinea), „tata doar fotografii” (2009, agol), Despre Înțeles (2012, agol, ediție modificată), volumul de proză „Noi, o jumătate de zeu” (2011, agol), poemul orașului tîrziu (2017, agol) și volumul de proză „aspecte inedite din viața lui” (2017, agol).

Dumitru Bădița și Mihai Kantzer citesc la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 8 noiembrie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de lectură. Invitați: Dumitru Bădița și Mihai Kantzer (aka Bogdan Popescu). Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Dumitru Bădița s-a născut în 7 octombrie 1972, Polovragi-Gorj. Este jurnalist și scriitor. Cărți publicate: „unghii foarte lungi și cumsecade”, ed. Vinea, București, 2005; „Poeme prerafaelite”, ed. Pontica, Constanța, 2008; „Invitat la Săvârșin”, ed. Casa de pariuri literare, București, 2010; „faze și emfaze”, ed. Tracus Arte, București, 2011; „Confesive”, ed. Vinea, București, 2013; „Rute ocolitoare”, ed. Tracus Arte, București, 2014; „Cu I.L. Caragiale prin București”, ed. MNLR, București, 2016; „Cu Tudor Arghezi prin București”, ed. MNLR, București, 2017;

Mihai Kantzer (aka Bogdan Popescu) este absolvent de filosofie la Universitatea București (1999), a beneficiat de burse de studii universitare la Universitatea din Bologna (1998) și postuniversitare la Universitatea La Sapienza din Roma (1999-2000), Universitatea din Oxford (2003-2004), doctor în filosofie cu o temă clasică de filosofia minții (2007) - proprietățile sensibile (qualia) și problema conștiinței. În prezent, lucrează la Institutul Cultural Român și pregătește primul său volum de poezie.

Seară de poezie cehă cu Simona Racková, Olga Walló și Mircea Dan Duţă, la Galeria Întâlnirilor

Sâmbătă, 20 mai 2017, ora 20:30, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie cehă. Invitați: Simona Racková, Olga Walló și Mircea Dan Duţă, oaspeţi ai Festivalului Internaţional de Poezie București. Co-moderator: Mircea Dan Duță, traducătorul celor două autoare în limba română. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Simona Racková este poetă, jurnalistă, redactor și critic literar. Își publică recenziile și lucrările de critică sub numele complet Simona Martínková Racková. A studiat limba și literatura cehă la Facultatea de Litere a Universității Caroline. Din 2013 se ocupă de rubrica recenzii a revistei literare Tvar. A fost editor al anuarului ceh Cele mai bune o sută de poeme 2012 (în Host 2012) și al antologiei în două volume Antologie de poezie cehă (Dybbuk 2007 și 2009). În 2007 a debutat cu antologia Prietena (la editura Literární salon – Salonul literar), în 2009 a publicat o serie de douăsprezece poeme dedicate Veneției, intitulată Orașul care nu există (ediție bibliofilă, cu gravura de Paul Piekar). În octombrie 2015 i-a apărut antologia Dansuri (la editura Dauphin). A publicat poezii în reviste precum Host (Oaspetele), Tvar (Forma), Respekt (Respect), A2, în almanahul Wagon; poeziile ei au fost traduse în engleză, portugheză, italiană, română și sârbă. Este laureata ediției din 2016 a prestigiosului premiu internațional Dresda Lirica.

PhDr. Olga Walló – poetă, psiholog, regizor de dublaj, traducător. În acest moment se dedică profesiei inițiale de psihoterapeut și propriei creații literare, precum și activității de traducător (traduce din cinci limbi străine). În 1997 a fost recompensată cu Premiul pentru dublaj František Filipovský, pentru performanța reușită la dublajul filmului Spartakus. Volume publicate: Lunga iarnă (poezie, 1997); Turnurile Sfântului Duh (carte apărută în trei părți, 1999–2000); Venituri secundare: nu vă ascundeți de cancerul de sân (2005); pășea pe frânghii inegal întinse (2007);

Cum am ucis-o pe mami (2008)

Mircea Dan Duţă combină atât poezia pe care o scrie, cât și pe aceea pe care o prezintă, cu elemente de performance, teatru și happening. Este poet, filmolog (autor de expresie cehă), performer, traducător, corealizator al Serilor Literare Citesc Poezie de la Cărturești și redactor al magazinului cultural Ilegalit din Slovacia. Director al ICR Praga în perioada 2006-2014. Lector universitar la Facultatea de Film a Academiei de Arte ale Spectacolului din Praga (FAMU) și la Facultatea de Litere (FFUK) și Facultatea de Sociologie (FSV) a Universității Caroline din Praga. A publicat la Praga, în limba cehă, volumele de poezie: Citate la conservă, complexe de inferioritate și drepturile omului sau Căsătorit fără obligații vând amantă moartă din născare (mențiune: consumată) (Editura Petr Štengl, 2015) și Peisaje, zboruri și dictări (Editura Petr Štengl, 2014), precum și volumul de specialitate Povestitor, autor și Dumnezeu (Perspective naratologice și tehnici narative în cadrul Noului Val Cinematografic Ceh și Slovac din anii ´60 ai secolului al XX-lea (Editura Universității Caroline, Praga, 2009). De asemenea, este coautor al mai multor volume colective: Istoria relațiilor româno-cehe (Editura Universității din București, în cehă și română, 2014); Predarea limbilor și literaturilor slave de sud și balcanice în Europa – 2013 (Editura Universității Masaryk, Brno, 2013, în cehă); Româna ca limbă străină – 2013 (Editura Universității Babes-Bolyaly, Cluj, în română); Memorie și istorie: Agricultura și destinul său după 1948 în țările socialiste – 2011 (Editura Institutului Pentru Studiul Regimurilor Totalitare, Praga, în cehă); Primăvara de la Praga în literatură, teatru și film – 2009 (Editura Universității Josef Škvorecký, Praga, în cehă); Holocaustul în literatura cehă, slovacă și polonă – 2006 (Editura Universității Caroline, Praga, în cehă) și a numeroase articole de specialitate. Este autorul primelor antologii de poezie cehă contemporană (Întunericul din camera copiilor, ed. Tracus Arte, 2015) și teatru ceh contemporan (Editura Fundației Camil Petrescu, 2016) apărute în România după 1989.

Seară de poezie cu Gilbert Danco și Marian Boboc, la Galeria Întâlnirilor

Joi, 24 noiembrie 2016, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de lectură de poezie. Invitați: Gilbert Danco și Marian Boboc. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Gilbert Danco s-a născut la 22 august 1975, în Focșani, jud. Vrancea. Este absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie, secția Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. În anul 1997 câștigă „Marele Premiu” la Concursul Național de Filosofie „Lucian Blaga”, ediția a III-a, Cluj-Napoca,  pentru eseul ”Exista astăzi o criză a rațiunii?”, tema propusă de filosoful francez Pierre Aubenque. Câștigă premiul III la Concursul Național de Literatură ”Cristian Popescu”,  secțiunea proză, București,  pentru romanul „Eu contez”, premiul revistei „Arca” la Festivalul Național de Poezie „Gheorghe Pituț”, Beiuș și premiul Editurii GEEA la Concursul Național de Poezie și Interpretare Critică a Operei Eminesciene „Porni Luceafarul...”,  Botoșani, pentru volumul de poeme „Schizofrenia”. În anul 1998 devine co-fondator și redactor al revistei  „Phylosophy&Stuff” (Cluj-Napoca). A publicat piese literare și eseuri filosofice în: „Apostrof”, „Verso”, „Tribuna” (Cluj-Napoca), „Astra”, „Interval” (Brașov),  „Colloquim” (Iași) „(Con)texte” (Petroșani), „Orizont lupenean” (Lupeni), „Semne” (Deva), „Provincia Corvina” (Hunedoara). Între anii 2008-2013 a fost director al Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Petroșani, liceu unde e profesor de științe socio-umane. A publicat volumele: „Schizofrenia”, Editura Geea, Botoșani, 2000; „Eu contez”, Editura Focus, Petroșani, 2003; „Râsul lui Zarathustra – eseu asupra timpurilor noastre”, Editura Fundației Alfa, Cluj-Napoca, 2010; „Ce bine e în altă lume”, Editura Fundației Alfa, Cluj-Napoca, 2013.

Marian Boboc s-a născut la 4 august 1967, la Petroșani, județul Hunedoara. Din 2006 este membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. A fost redactor șef al publicațiilor Abataj, Săptămâna Văii Jiului, Orizont lupenean, Noroc bun și Ortacul. A coordonat vreme îndelungată Cenaclul Boema. Împreună cu Adrian Cerchez pune pe simeze expoziția de pictopoezie „tina turner. cornelia. orașul cu barbă”. Între 1993 - 1996 participă la organizarea în Valea Jiului a Festivalului Național de Literatură „Unde ne sunt visătorii”.  Din 2008, Prăvălia cu istorii - publicație de istorii din Valea Jiului, găzduită de cotidianul Ziarul Văii Jiului, apare sub direcția sa. În 2013 a organizat Festivalul de autor „Toamna Bobocului”. Din 2009, redactor șef al cotidianului Ziarul Văii Jiului. „Pentru întreaga sa activitate pe tărâmul culturii naționale și pentru maniera constantă prin care a promovat imaginea municipiului Petroșani”, Consiliul local și Primăria Petroșani îi conferă în 2010 titlul de Cetățean de onoare al municipiului Petroșani.

Premiul „Excelsior” pentru promovarea imaginii culturale a municipiului Petroșani i-a fost acordat în anii 2013, 2014, 2015 și 2016 de Consiliul Local și Primăria municipiului Petroșani.

În anul 2015 - Diplomă de excelență din partea Consiliului Județean Hunedoara, pentru „întreaga sa activitate depusă în domeniul creației literare, pentru dezvoltarea și promovarea vieții culturale hunedorene, precum și pentru substanțiala sa contribuție adusă în domeniul publicisticii”. Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva îi acordă în 2015 „Diploma de excelență” „pentru merite deosebite în activitatea publicistică și literară” din Valea Jiului”. Premiul pentru poezie la Festivalul european de literatură „Sensul iubirii”, Drobeta Turnu Severin, 2015.  A publicat volumele de versuri:  de-a iubirea (Ed. Cameleonul, Petroșani, 1994); prima putere în pat (Biblioteca Abataj, Petroșani, 1996); timpuri grele femei ușoare (Ed. Monada, Petrila, 2002);  femeia din marile colonii ale cărbunelui (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2010). Alături de Gilbert Danco a îngrijit volumul Valea scrierii - antologia Cenaclului „Boema” din Valea Jiului. A îngrijit reeditarea Monografiei Soc. Petroșani (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2015). Este coautor al cărții Dicționarul scriitorilor din Vale (Ed. Matinal/ Camele­onul, Petroșani, 1999) și al încă 7 volume. De asemenea, a publicat și alte 21 de volume document.  

Pavel Șușară va citi poezie şi va dezbate despre contaminarea poeziei cu artele vizuale la Galeria Întâlnirilor

Marţi, 14 iunie 2016, ora 18.30, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București), se va desfășura o nouă ediție specială a Galeriei Întâlnirilor, eveniment coordonat de Daniel Sur. În cadrul LUNA DADA la Gallery, va avea loc o lectură de poezie și dezbaterea despre contaminarea poeziei cu artele vizuale. Invitat: Pavel Șușară. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

  

Pavel Șușară este critic și istoric de artă, monograf, poet, publicist și scriitor român, cercetător de istorie a artei la Institutul de Istoria Artei de pe lângă Academia Română. Debutează cu poezie în 1978 în Almanahul literar și cu texte despre artă în revista Arta, în 1982. Publică studii și articole despre arta plastică, poezie, proză, eseu, articole polemice și de angajament civic la revistele: Arta, serie veche și nouă, SCIA, Almanahul Arta, Artelier, Balkon, Almanahul literar, Luceafărul (serie nouă), Contrapunct, 22, Dilema, România literară, Apostrof, Avantaje, Vineri, Amphion, Ianus, Observatorul Cultural etc. Între anii 1992-2010 este colaborator permanent al României literare (cu cronică plastică), iar între anii 1993 – 2001 este colaborator permanent al postului de radio Europa liberă (cronică plastică). A fost realizatorul emisiunii Lentila de contact, la TVR Cultural. Organizează expoziții în țară și în străinătate (Ungaria, Polonia, Italia). Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția critică, membru al Uniunii Scriitorilor din România, secția poezie și membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă (AICA). Deține atestat în muzeografie din anul 1983, este expert în artă, atestat de Ministerul Culturii și este evaluator bunuri culturale mobile, membru UNEVAR. Pavel Șușară este președinte al Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România.

Cărți publicate: Regula jocului, poezie, editura Crater, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor);

Urmuz, parodii și satire politice, editura Crater, 1998; Veto, poeme în proză, editura Crater, 1998 (premiul ,,Al. Odobescu” pentru poezie, Călărași 1998); Tetraktys, poeme, editura Brumar, Timișoara, 2000 (nominalizată la Premiul pentru experiment al ASPRO, Tîrgul de carte Bookharest 2001); Opt povești adevărate/ cu ființe minunate, poezie pentru copii, editura Aritmos, București, 2000 (Premiul Uniunii Scriitorilor); Corneliu Baba, album monografic, editura Parkstone, Paris, 2001 (nominalizat la Premiul pentru carte de artă, Tîrgul de carte Bookharest 2001, Premiul pentru cea mai bună carte românească apărută la o editură străină, Tîrgul de carte Bookharest 2002); Sinuciderea se amînă, proză scurtă, editura Top Art, București, 2003 (nominalizată la Premiul pentru proză al ASPRO); Universul din Cușcă, poem, Editura Eis, Iași, ediție bibliofilă, 2010; Universul din cușcă, poem, Editura Brumar, Timișoara, 2011; Carcase de cristal, cronici de televiziune, Editura Tracus Arte, 2012; Sissi, poem, Editura Tracus Arte, București, 2013; Corneliu Baba, album monografic, ediția în limba română, Editura Monitorul Oficial, 2013; Amore more ore re, poeme, Tracus Arte, 2014.

Alte premii și distincții: Premiul pentru critică al Uniunii Artiștilor Plastici din România - 1995; Premiul Cella Delavrancea pentru activitatea culturală din anul 1997; Ordinul Cultural în grad de Cavaler, acordat de Președintele României, 2004; Cetățean de onoare al comunei Bania; Premiul Oreste Tafrali, Academia de poezie, Iași, 2010; Ordinul Meritul Cultural in grad de Cavaler acordat de Președinția României.

Galeria întâlnirilor - Seară de poezie cu T. S. Khasis și Dan Mihuț

A doua ediție a Galeriei Întâlnirilor cu Daniel Sur din anul 2016. Miercuri, 20 ianuarie 2016, ora 18.30, a avut loc o seară de poezie: au citit T. S. Khasis și Dan Mihuț.

Poet. Liber profesionist. T. S. Khasis este pseudonimul lui Sergiu-Tudor Caşiş, născut la 22 ianuarie 1975, în Lipova, judeţul Arad. A debutat în revista de cultură „Arca”, în 2002, cu poezie iar în 2003 i-a apărut placheta „Farmacia cuvintelor” (Editura Viaţa Arădeană, 2003). Colaborează cu versuri la revistele: „Arca”, „Tribuna”, „ca şi cum”, „tiuk!”, „CorpulT”, „Poes:s internațional” şi on-line la revista „EgoPhobia” și pe site-ul Bookaholic. În 2006 a primit premiul „Euridice”, din partea USR, filiala Arad, pentru debutul cu volumul „Arta scalpării” (Editura Vinea, 2005), unul dintre cele mai apreciate volume de poezie ale deceniului trecut. A făcut parte din gruparea literară arădeană „Celebrul animal” coordonată de Vasile Leac și Cătălin Lazurca. A mai publicat carnetul samizdat „Petea la prînz”, în 2008, în colecţia fără ISBN, iar în 2011 a reluat textele din „Arta scalpării” adăugând și texte inedite în volumul „Pe datorie” (Editura CDPL). În 2015 a revenit în forță cu „Aparenta naturalețe a vieții” (Casa de Editură Max Blecher); una din marile apariții recente din literatura română, include un poem de aproape 100 de pagini: „supravegheat” (blogul „nopți și zile”). Sergiu Cașiș trăiește în prezent la București.

Dan Mihuț, născut pe 23 aprilie 1973, Drobeta-Turnu Severin. În anul 2001 a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității „Spiru Haret“, București; în 2003 este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea „Ovidius“, Constanța. Între 2001 și 2008 a fost profesor la Colegiul Agricol „Poarta Albă“, Grupul Școlar „Dimitrie Leonida“ și la Colegiul Național „Mihai Eminescu“, Constanța. Între 2007 și 2011 a fost redactor apoi redactor-șef al revistei Tomis din Constanța. În 2006 a debutat în revista Tomis, unde a continuat să publice frecvent articole, proză și poezie. Debut editorial cu volumul „AutoDaFé” la Editura Pontica din Constanța în 2008, volum nominalizat la Premiile Euridice, urmat de „Trei mese pe zi”, Editura Casa de Pariuri Literare, 2012. A mai apărut în antologiile: „Poate ne vedem”, Editura Mirador, Arad, 2010, „Miez – opt scriitori la Sebeș”, Editura Altip, Sebeș, 2012, „Cele mai frumoase poeme din 2012”, Editura Tracus Arte, 2013 și în „Poemarți – o antologie marțolie”, Editura Tracus Arte, 2015.