Dezbatere despre arta angajată social, la Galeria Întâlnirilor

Galeria Întâlnirilor vă invită marți, 29 ianuarie 2019, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) la prezentarea cărții de portrete fotografice „Oameni. Putere. România.” – autor Cornel Brad și a volumului de poezii „Cântec de leagăn pentru generația mea” de Cosmin Perța. Invitați: Cornel Brad și Cosmin Perța. După prezentarea celor două proiecte artistice, va avea loc o scurtă dezbatere despre arta angajată social. Evenimentul va fi înregistrat și difuzat la Radio Villalba 107.4 fm (Madrid), în cadrul emisiunii în limba română și se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

“Oameni. Putere. România.” este un proiect personal, independent de orice companie, organizație, instituție sau autoritate publică și este o arhivă fotografică relevantă pentru principalele momente de inflexiune ale istoriei României ultimei sute de ani și modul de interacțiune a românilor cu statul român în tot acest timp.

Printre personalitățile portretizate în “Oameni. Putere. România.” se regăsesc: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Doina Cornea, Victor Ciorbea, Virgil Măgureanu, Adrian Năstase, Neagu Djuvara, Radu Filipescu, Laura Codruța Kövesi, România Matcașu, Călin Popescu-Tăriceanu, Petre Roman, Teodor Mărieș, Ioana Bărbat, Victor Ponta, Mugur Isărescu, Cristian Sima, Dacian Cioloş, Herta Müller, Dorin Cîrlan, Mircea Geoană, Claudiu Iordache, Alexandra Furnea, Ioana-Izabela Odor, Mirjam Bercovici, Niculina Moica, Ioana Voicu-Arnăuțoiu, Cecilia Jugănaru, Marius Oprea, Attila Biro, Augustin Lazăr, Mihai Șora, Florin Pătrăchioiu, Marian Godină, Dorin Cioabă, Irina Margareta Nistor, Ivan Patzaichin, Horia Colibăşanu, Tiberiu Ușeriu, Miodrag Belodedici, Bogdan Hossu și Dumitru Prunariu.

Cornel Brad (n.1974) este fotograf român, trăiește în București. Este autorul cărților de fotografie „Oameni. Putere. România.” (2018), „Faces beyond ideas” (2017)  și „Interludii” (IglooMedia, 2015).  Între 1993 şi 2013, Cornel Brad a condus departamentul de vânzări al unei librării, a fost editor la două reviste periodice agricole, a coordonat de la înființare un sistem naţional de protecție a mediului în agricultură.

„Cântec de leagăn pentru generația mea” prezintă o poezie socială, o poezie a traumelor și a obsesiilor, a neputinței, poezie a pierderii și a despărțirii, a spaimei & inadaptării, dar și poezie a regăsirii, a reîndrăgostirii de o realitate care întotdeauna se dovedește mai fascinantă și mai copleșitoare decât orice tenebră.

Cosmin Perţa (n. 1982) a debutat cu volumul de poezie „Zorovavel” (2002), căruia i-au urmat „Santinela de lut” (2006), „Cântec pentru Maria” (2007), „Bătrânul, o divină comedie” (2009), „Fără titlu” (2011), „Cântec de leagăn pentru generația mea” (2018), două volume de proză scurtă și trei romane (cel mai recent, În urmă nu mai e nimic, 2015), un volum de critică și o monografie, „Radu G. Țeposu, rafinament și intuiție” (2012). Fragmente din opera sa au fost traduse în 13 limbi. Pe lângă activitatea sa ca poet, prozator și critic, Cosmin Perța este editor și cadru universitar.

Mirel Taloș și „Colecționarul de nuduri”, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 31 octombrie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de proză și muzică. Invitați: Mirel Taloș și invitații lui surpriză. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Mirel Taloș își va prezenta și va citi din primul său volum de proză – „Colecționarul de nuduri”. Volumul debutează ca o poveste de dragoste, evoluează într-un „thriller” și se încheie cu o meditație.

Mirel Taloș s-a născut în 1973. A absolvit Liceul de matematică-fizică din Zalău în 1992. Studii de filologie hispanică și română la Universitatea București (1992-1996), încheiate cu o teză de licență despre romanul politic al lui Mario Vargas Llosa. În 1999 a absolvit și Facultatea de Științe Politice a SNSPA. Între anii 2001-2004 a fost managing director al Ergon Communications, companie de relații publice asociată cu Struble Eichenbaum Communications din SUA. Între anii 2005-2007 a fost consilier de stat al primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Din 2007 până în 2016 a fost deputat, membru al Comisiei de cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, raportor al comisiei pentru mass-media. A elaborat și susținut inițiative legislative în domeniul artelor și al mass-media.  A publicat Partidele politice în tranziție (Editura Libripress, 2002) și Îndrumar în liberalismul politic (Editura Curtea Veche, 2004). A fost senior editor al publicației Cadran politic (2005-2008) și senior editor al publicației Perspective politice (2004-2007).  A fost reprezentant al primului-ministru în comisia bursei speciale Guvernul României (2005-2007). Este membru al Consiliului de conducere al Institutului de Studii Liberale, pentru care este și lector. Face parte din conducerea Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film (UARF), secțiunea „scenariu de film”. A debutat în literatură cu proză scurtă în revista Conta în 2012 (Parfum de Havana, Încă o zi de lumină, Jidov Szappan). A mai publicat proză scurtă în revistele Contemporanul și Caiete Silvane. A publicat romanul „Colecționarul de nuduri” (Editura RAO, 2018, prefață de Mircea Platon).

Întâlnire cu Diana Iepure și Florin Dumitrescu, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 17 octombrie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie. Invitați: Diana Iepure și Florin Dumitrescu. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Diana Iepure este născută la Chișinău, pe 20 noiembrie 1970, într-o familie de studenți ai Universității de Stat V. I. Lenin. Și-a petrecut copilăria la Cosăuți, pe malul Nistrului, la hotar cu Ucraina. A absolvit facultatea de istorie la aceeași universitate unde s-au întâlnit părinții ei. După studii, își împlinește visul și rămâne la Chișinău, ca cercetător științific la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. În 2002 începe fondarea muzeului Băncii Naționale a Republicii Moldova, dar lasă totul baltă și, din 2003, se stabilește la București, oraș care îi oferă o familie completă, o casă și o recunoaștere literară.

Debutează cu poezie în 2004, la Editura Vinea. În 2011, la Casa de Pariuri Literare, îi apare ,,O sută cincizeci de mii la peluze”, volum ce se învrednicește de Premiul Republica la Salonul Internațional al Cărții, Chișinău, 2012, de premiul revistei electronice TIUK! și de simpatia unor oameni care se pricep la poezie. Publică în revistele de cultură din România și Republica Moldova. Traduce din scriitori ruși contemporani, dar și din clasici ai literaturii ruse. Este surprinsă și, desigur, se bucură că poeme din micuța ei operă au ajuns să fie traduse în franceză, neerlandeză, macedoneană, slovacă și rusă.

Florin Dumitrescu (născut în 1966, în București) se lansează ca textier pentru Timpuri Noi la sfârșitul anilor ’80, urmând să se consacre cu Sarmalele Reci, după ’90.

Ca autor de versuri „pentru citit”, debutează cu grupajul „Megaviziuni” în volumul colectiv Marfă (Ed. Salut, 1996, alături de Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu), apoi publică Ana are mere (Cartea Românească, 1997, Premiul ASB pentru Debut). Revine după un deceniu cu ÎNcîntece (Ed. Vinea, 2007, Premiul Tiuk! pentru Poezie) și participă, cu grupajul „Furat la cîntare”, la antologia Marfă reîncărcată (Brumar, 2012) a aceluiași grup nouăzecist. În aceeași perioadă, publică poemul-poveste „Bucătarul Ben” în antologia pentru copii Ce poți face cu două cuvinte (Art, 2012). În 2015, ia parte la București 2021, „epopee participativă” ce reunește patruzeci de poeți, sub îndrumarea Svetlanei Cârstean; cea care îi va îngriji și volumul Dodii, Vorpal/Nemira, 2016.

Ca textier, își extinde în timp portofoliul de colaborări: Direcția 5, Pasărea Rock, Mircea Baniciu, Jazzappella, RIT etc.

Publică schițe și eseuri în săptămânalul B-24-FUN (2005-2010) și participă cu nuvele și povestiri în diverse antologii de proză: Cartea cu bunici (Humanitas, 2007), seria tematică Prima dată (Art, 2010 - 2013, în cadrul căreia îngrijește volumul Primul meu job, 2011), precum și Cui îi e frică de computer (Art, 2013). Se numără printre cei 53 de coautori ai „celui mai rapid roman din lume”, Moș Crăciun & Co. (Art, 2013).

Din anii '90 încoace, publică sporadic traduceri din limba italiană la Nemira, Art, Baroque Books & Arts și în România Literară.

În 2014, devine doctor în antropologie, domeniu în care publică, printre altele, studiile Bîlciul Universității (Humanitas, 2013) și Tradiții la superofertă (Cartier, 2015).

Paul Vinicius și Dan Iancu citesc la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 13 decembrie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura ultima ediție a Galeriei Întâlnirilor pe anul 2017, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie. Invitați: Paul Vinicius și Dan Iancu. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Paul Vinicius este poet, dramaturg, jurnalist, eseist. Debut literar publicistic în 1982, în revista Amfiteatru, cu poezie. Din 1982 și până în prezent îi apar grupaje de poeme în majoritatea revistelor literar-culturale din țară. Membru fondator al cenaclului literar Universitas (1984-1990), coordonat de profesorul universitar și criticul Mircea Martin. În 1987, cenzura comunistă îi interzice apariția plachetei de poezie Marțea albastră, miercurea albă, care ar fi urmat să fie tipărită pe hârtie de ziar, în colecția Cartea cea mai mică – colecție în care au „debutat” majoritatea membrilor cenaclului Universitas și nucleul „generației ’90”. Debut editorial în 1998, cu volumul de versuri Drumul până la ospiciu și reîntoarcerea pe jumătate (Editura Crater, București) – premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) și Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO) –, urmat de volumele de poezie Eclipsa (Editura Crater, București, 1999) – premiile Festivalului Internațional de Poezie Sighetu Marmației și Festivalului de Poezie „George Coșbuc” de la Bistrița – și Studiu de bărbat (Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002) – premiul Asociației Scriitorilor din București (ASB). În 2004 îi apare tipărită piesa de teatru Și noi am fost în America (Editura Palimpsest, București, 2004) – premiul Theatrum Mundi și al primăriei municipiului București –, iar în 2005, Un poem pentru Ioan Flora (Pagoda Press, S.U.A., 2005), urmat de volumul de dramaturgie Colonia Graffiti/Working class, heroes class (Editura MLR, București, 2006) – nominalizat la premiile USR și ASB. În 2011 îi apare volumul de poeme Liniștea de dinaintea liniștei (Editura Tracus Arte, București), căruia i-au fost decernate premiile naționale pentru poezie, pe anul 2011, „Mircea Ivănescu” – al Taberei Internaționale de Poezie „Artgothica” Sibiu –, cel al Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației și premiul „Cezar Ivănescu” al APLER, pentru autorul anului 2011. În noiembrie 2012 îi apare volumul de poezie kemada (Editura Tracus Arte, București), care a primit Premiul Cartea Anului al Filialei București a U.S.R. pentru Poezie pe anul 2013, iar kémada (versiunea franceză, în traducerea Letiției Ilea) se află la Ed. Charmides, în curs de apariție. În mai 2014 își lansează la Madrid volumul antologic de poeme, în versiunea spaniolă a lui Fabianni Belemuski, intitulat Las noches de los maniquíes y otros blues [Noaptea manechinelor & alte bluesuri] (Ed. Niram Art, Madrid, 2014) și, tot în același an, volumul Nopți la maximum, dimineți voalate (Ed. Agol, București, octombrie 2014). Figurează în mai multe dicționare literare și antologii poetice apărute în țară și străinătate. Texte poetice i-au fost traduse în limbile franceză, engleză, spaniolă, italiană, macedoneană, sârbă, albaneză și catalană, publicându-i-se grupaje în reviste literare din SUA, Anglia, Serbia, Macedonia, Albania, Grecia, Maroc, Republica Moldova, Spania, Franța și Italia. A fost invitat și a participat la festivaluri internaționale de poezie în Macedonia și Albania – unde, în 2006, a primit distincția de „Cetățean de Onoare al orașului Durres”.

Din 2003 lucrează ca redactor de carte la Editura Muzeul Literaturii Române, din cadrul Muzeului Național al Literaturii Române din București.

Dan Iancu s-a născut în 1956 la București. Este absolvent al Facultății de Matematică București. A debutat în 1997 cu volumul „Despre înțeles” la Editura Cartea Românească. A mai scos volumele de poezie „bostonmylove” (2002, Cartea Românească), „o piatră de spus” (2004, Vinea), „tata doar fotografii” (2009, agol), Despre Înțeles (2012, agol, ediție modificată), volumul de proză „Noi, o jumătate de zeu” (2011, agol), poemul orașului tîrziu (2017, agol) și volumul de proză „aspecte inedite din viața lui” (2017, agol).

Expoziția „100 de zile ale Marii Uniri”, la sediul Institutului Cultural Român

Vineri, 3 noiembrie 2017, de la ora 18.30, la sediul Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru nr. 38, Asociația Dar Development vernisează expoziția „100 de zile ale Marii Uniri”, semnată de Daniela Frumușeanu, conferențiar universitar doctor în cadrul Departamentului de Arte Textile și Design Textil, din cadrul Universității Naționale de Arte București. Expoziția, curatoriată de Daniel Sur, cuprinde lucrări de artă textilă având ca sursă de inspirație fotografii-document din perioada 1914-1922 și o prezentare video.

Expoziția „100 de zile ale Marii Uniri” se află la confluența artelor plastice cu valorificarea patrimoniului și cuprinde elemente cu puternic impact vizual, momente reprezentative care reflectă acumularea energiilor necesare în vederea desăvârșirii dezideratului românilor din provinciile istorice – Marea Unire de la Alba Iulia.

Fotografiile utilizate provin din surse prestigioase: Arhivele Naționale ale României, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, precum și din numeroase colecții particulare. Expoziția reflectă evenimente petrecute într-o perioadă delimitată de izbucnirea primului Război Mondial (1914), implicând angajarea combatanților români din armata austro-ungară, negocierile legate de participarea României la conflict și etapele de desfășurare a acestuia, încheind cu Marea Adunare Populară de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918) și cu încoronarea de la Alba Iulia (1922).

Artista Daniela Frumușeanu realizează lucrări de mari dimensiuni, cu materiale și tehnici variate, care îmbină abordarea simbolică cu cea concretă, documentară, într-un demers estetic-educativ. Scrisori, pagini de ziar sau chiar pagini din jurnalul zilnic al Reginei Maria, ne parvin prin intermediul resurselor arhivistice, devenind un laitmotiv al expoziției.

Sub patronajul Consiliului Județean Alba, în perioada 10-14 noiembrie 2017, expoziția „100 de zile ale Marii Uniri” va fi deschisă publicului în recent inauguratul Museikon din Alba Iulia și, ulterior, va ajunge la Muzeul Municipal al Iașiului, într-un eveniment organizat cu sprijinul Departamentului Centenar din cadrul Primăriei Iași.

Expoziția este finanțată de Ministerul Culturii și Identității Naționale, în cadrul Programului Acces Centenar. Evenimentul beneficiază de parteneriatul Arhivelor Naționale ale României și al Institutului Cultural Român.

Mihaela Stanciu, Tudor Voicu și Alexandru Povarnă, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 28 iunie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie. Invitați: Mihaela Stanciu, Tudor Voicu și Alexandru Povarnă. Co-moderator: Mircea-Dan Duță. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Mihaela Stanciu (n. 1979, București) este doctor în filologie, la Universitatea din București. Tot la Facultatea de Litere a absolvit studiile de licență și masterat. A fost asistent universitar la Departamentul de Limbi Străine și Comunicare al Universității Tehnice de Construcții București. A scris despre istoria fotografiei în revistele Punctum și Historia și despre istoria literară în reviste de specialitate. În prezent este muzeograf la Muzeul Național al Literaturii Române. A publicat un volum de istorie literară, „Hortensia Papadat-Bengescu în oglinda prozei de tinerețe”(Editura Pro Universitaria, 2015), un manual universitar pentru învățarea limbii române, „Noțiuni de limbaj tehnic pe înțelesul străinilor” (Editura Pro Universitaria, 2016) și a debutat în poezie cu „Azi cînt jazz” (Editura Casa de Pariuri Literare, 2016).

Tudor Voicu s-a născut în 1988, în București. Absolvent al Facultății de Drept (Universitatea Titu Maiorescu), in prezent student la Facultatea de Litere a Universității Hyperion, București. Debut literar în antologia „Poemia”, de asemenea, poeme apărute în revistele: „Mantaua lui Gogol”, „Olt Art”, „Vama Literară”, „Amurg Sentimental” și publicații online. Este organizator și prezentator al Cenaclului 9, cenaclu care se desfășoară sub egida Asociației culturale Direcția 9. „Sticle goale fiare vechi” constituie volumul de debut al autorului. „Un poet de un modernism rafinat, care privește realitatea înconjurătoare prin dioptriile îndelung șlefuite în atelierele marilor maeștri ce îi conferă un precedent cultural de invidiat, este Tudor Voicu. La o primă lectură, naturalețea, plasticitatea și dezinvoltura cu care își construiește discursul liric trasează conturul sensibil al unui autor cu o voce autentică, distinctă, încărcată de promisiuni.” - Traian T Coșovei.

Alexandru Povarnă ( n. 1987, București) se declară Călător, Scriitor și Om într-o continuă uimire prin lume. Licențiat în Sociologie la București. Două masterate: unul în Studii religioase și altul în Științe sociale. A început să scrie în liceu, fiind publicat în revista pentru liceeni Hronica, urmând perioade de pauze și căutări. Căutări care nu au încetat nici acum și care uneori duc la autoizolare. A apărut în volumul colectiv de poezie „Timpul pietrelor prețioase” (Ed. ArtCreativ, 2016). Este finalist al Premiului „Mopete” pentru manuscris - Premiile naționale pentru poezie „Mircea Ivănescu” din Sibiu și finalist al Premiul național pentru debut în poezie Traian T. Coșovei, București. A fost selectat pe lista scurtă al concursul de debut Max Blecher.

Ana Barton și Monica Patriciu, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 14 iunie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de proză. Invitate: Ana Barton și Monica Patriciu. Co-moderatoare: Ionela-Violeta Anciu. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane și face parte din seria intitulată „Femei la Galerie”.

Ana Barton:  Am 43 de ani. Sunt însă atât de imatură încât aproape că mi-e rușine să-i declar. De arătat, da, îi arăt pe toți, deși, uneori, parcă mai văd și zecimale pe-acolo. De școală ce să zic? Am o educație eclectică, model toptan: Teologie, Litere, Cultură și Civilizație Ebraică, Psiholingvistică. Babel ori foame. Sigur, arareori mă înțeleg pe mine și cu mine, dar m-am lăsat și de dramatizări. Cine sunt? Mama unei copile de aproape 16 ani pe care o cheamă Rada. Cum sunt? Vie, deocamdată. Binecuvântată stare. Ce fac? Am trei caiete, unul acasă, unul la birou și unu-n geantă, pe care le scot câteodată aproape compulsiv pentru a nota, ilizibil, fără excepție, câte o trecere de glonț neîncărnat prin cap. Apoi, mă enervez crunt, încercând să descifrez ce naiba a scris din voia-i invariabil și mioritic-implacabil năstrușnică stiloul ăla galben cu oranj, că dau numai peste lecțiuni incerte. Scriu de douăzeci de ani, (ex)trăgându-mă sârguincios din publicistică precum darwiniștii din maimuță. Am publicat câteva cărți: „Prospect de femeie“ și „Mamifer“, ambele apărute la Editura Herg Benet în 2014. 2015 a fost an de featuring. Prima carte a fost „Foto Splendid. Viața socială – Colecția Costică Acsinte – Ediție specială Ana Barton“, iar a doua a fost „Cartea simțurilor“ – un volum colectiv, editor Dan. C. Mihăilescu, apărut la Editura Humanitas. În 2016 au apărut “Jurământ de rătăcire“, tot la Editura Herg Benet și cea mai recentă, “Pervazul lui Dumnezeu“, la Editura Humanitas.

Monica Patriciu (jurnalist la Radio România între 1990-2010, membru USR - secția de dramaturgie, membru Uniter, doctorat în teatrologie): Am scris teatru pentru copii și adaptările sau piesele originale. Piesele s-au jucat la Teatrul național radiofonic dar și la teatre ( Țăndărică și Ion Creangă) din București, Timișoara, Brașov, Bacău și Botoșani. În 2016 Teatrul Căluțul de mare din Constanța a introdus în repertoriu, „Povestea lui Kiți-Kiț“. Am publicat volumele de interviuri cu personalități din lumea teatrului, actori și regizori celebri, „Portret imperfect“ și „Portrete paralele“.

În 2014 am publicat volumul Rex, povestiri pentru copii. În iunie 2017 am publicat un volum de proză scurtă și foarte scurtă, „Pomul vieții“.

Alenka Jensterle-Doležalová (Slovenia) și Eugenia Țarălungă, la Galeria Întâlnirilor

Marți, 30 mai 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie Invitați: Alenka Jensterle-Doležalová (Slovenia) și Eugenia Țarălungă. Co-moderator: Dan Mircea Duță, traducătorul poetei slovene în limba română. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Alenka Jensterle-Doležalová este poetă slovenă care trăiește la Praga. Este șefa catedrei de balcanistică de la Facultatea de litere a Universității Caroline din Praga și a publicat până acum 4 volume de poezie, iar pentru primul a luat premiul pentru cel mai bun volum de poezie publicat în Slovenia în anul respectiv. În acest moment scrie și în slovenă și în cehă și lucrează la un nou volum de poezie pe care ar vrea să-l scoată exclusiv în cehă. E inițiatoarea, organizatoarea și directoarea festivalului Luna Tânără, un festival al poetelor slovene, care are loc în fiecare an în luna noiembrie. Este tradusă în cehă, slovacă, germană și română

Eugenia Țarălungă este născută în 1967, la București. Din 1988 are colaborări în presa studențească (debut publicistic cu două reportaje și cu o cronică despre volumul Cuvânt înainte, de Cristian Popescu). Începuturile poetice sunt remarcate și susținute de poetul Ștefan Ioanid, profesoara Ioana Cruceru, criticul literar Radu G. Țeposu, prof. Romul Munteanu, Nora Iuga și Constantin Abăluță. Participări sporadice sau mai frecvente la cenaclurile conduse de prof. Mircea Martin și, 15 ani mai târziu, Marin Mincu. Premii pentru grupaje poetice la numeroase concursuri literare din țară, înainte de debutul în volum, începând cu concursul Arthur Rimbaud (1991, organizat de Ambasada Franței la centenarul morții poetului).

Volume (poeme & texte-bloc): mici unități de percepție, 2002, Ed. Muzeul Literaturii Române; biu, 2010, Ed. Limes; rabatabil la cerere, 2014, Ed. Tracus Arte.

A fost distinsă cu Premiul de debut al USR acordat de Fundația „Laurențiu Ulici” în 2003, nominalizată la Premiile USR cu al doilea volum (2011) și a primit premiul USR București pentru cel mai recent volum - rabatabil la cerere, Cartea anului 2014 (poezie).

Poeme traduse de: Geo Vasile (în lb. italiană), Ardian-Christian Kuciuk (în lb. albaneză), Miljurko Vukadinovič (în lb. sârbă), Pere Bessó (în lb. catalană).

Colaborări la mai multe periodice, între care: România liberă („Ieslea de la rădăcinile lumii”, decembrie 2006), Viața românească, unde deține din 2004 rubrica „Breviar editorial”.

Cronică de film în revistele Viața studențească (1988-1989) și Viața românească.

Andra Teede (Estonia), Weronika Lewandowska (Polonia) și Tomáš Míka (Cehia), la Galeria Întâlnirilor

Duminică, 28 mai 2017, ora 19, la Kulturama Studio (str. Maria Rosetti nr. 45, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie Invitați: Andra Teede (Estonia), Weronika Lewandowska (Polonia) și Tomáš Míka (Cehia). Co-moderator: Dan Mircea Duță, traducătorul celor trei autori în limba română. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane și Kulturama Studio.

Andra Teede s-a născut în 1988 în Estonia. Este poetă, dramaturg și scenarist. Începând din 2006, a publicat șase cărți de poezie, a scris piese de teatru – documentar, un libret pentru o operă, a lucrat ca dramaturg în diverse teatre din Estonia, a publicat articole de critică literară și este, pentru al doilea sezon consecutiv, scenaristul principal pentru unul dintre cele mai longevive seriale din istoria televiziunii estoniene. Andra Teede a studiat literatura și limba estoniană la Universitatea din Tartu și a absolvit cursuri de dramaturgie la Școala de Teatru din cadrul Academiei de Muzică și Teatru din Estonia. Poeziile și piesele de teatru ale Andrei Teede au fost traduse în mai mult de zece limbi, inclusiv arabă, rusă și engleză.

Weronika Lewandowska este poetă, slamer și performer din Polonia, pentru ale cărei texte, adesea acompaniate de muzică, sunt specifice un ritm interior cu totul special și o muzicalitate specifică. Tradusă în foarte multe limbi străine și apreciată pentru originalitatea stilului său.

Tomáš Míka s-a născut la Praga, pe 1 decembrie 1959. A studiat boemistica și anglistica la Facultatea de Științe Umaniste a Universității Caroline din Praga (pe scurt, FFUK), după care, începând din 1987, a funcționat ca pedagog la diverse școli pragheze, până în 1991 funcționând și în cadrul Catedrei de Translatologie a FFUK. În cursul anului 2002 a predat și la University of Texas din Austin, SUA. În afară de poezie, se dedică prozei, muzicii, jurnalisticii și traducerilor din literatura engleză și americană. Este și unul dintre cei mai apreciați textieri din Republica Cehă și, ca o curiozitate, a făcut parte, ca saxofonist, din mai multe trupe de jazz sau de rock. Fragmente din creația sa literară au fost traduse în engleză, italiană și slovacă, el fiind unul dintre cei mai cunoscuți poeți cehi contemporani în străinătate. Poezia lui Tomáš Míka acoperă un impresionant spectru de stiluri, începând de la angajamentul moral-cetățenesc din Omul grăbit, până la concentrarea extremă, de sorginte liric-filozofică, din poeziile publicate în antologia din 2004 sau la erotismul rafinat din antologiile apărute în 2005 și 2006. Ca o curiozitate, Tomáš Míka nu a fost foarte interesat în a publica în volume personale, majoritatea creației sale literare apărând în antologii sau diverse reviste de specialitate.

Volume publicate: Retezat cu forța, 2003, volum de poezie; Antologie de literatură cehă nouă 1995–2004, 2004, Fra, Praga; Antologie de foiletoane radio 2002–2004, 2004, Concordia, Praga Und, 2005, volum de proză; Antologie de literatură erotică cehă. 1990 – 2005, 2005, Concordia, Praga; Antologie de povestiri erotice, 2006, Knižní klub, Praga; Jurnalul omului grăbit, 2007, volum de poezie; Mesaje de eroare, 2015, volum de poezie.

„Suntem oi sau ne prefacem?” - CALL FOR ENTRY

Asociația Națională pentru Arte Vizuale Contemporane invită artiștii români și străini la un exercițiu de estetică socială intitulat „Suntem oi sau ne prefacem?”. 

Proiectul se adresează tuturor artiștilor interesați de o recalibrare a percepţiei artistului în spaţiul public și, implicit, interesați de dezbaterea legată de faptul că lumea artei pare decuplată de lumea socială şi politică, dezacordată de acestea, iar arta pentru artă nu este o artă pentru spaţiul public, cu adevărat lipsit de responsabilitate şi de incidență socială.

Proiectul „Suntem oi sau ne prefacem?” încearcă să abordeze raporturile dintre artă şi societate: pe de o parte, angajamentul social al artiştilor, iar pe de altă parte, angajamentul societăţii însăşi – ca spaţiu regizat/ordonat de drept şi de opinia publică – faţă de diversele forme de artă şi de valorile pe care acestea le vehiculează.

Suntem cu adevărat oi? Am renunțat cu adevărat să propunem atitudini critice față de valorile impuse de societatea contemporană – uniformitate, conformism și consumerism? Funcţia socială a artistului şi-a pierdut în mod gradual din conţinut, rolul lui reducându-se adeseori la ocuparea unui loc în tabelul ocupaţiilor socio-profesionale. Sau tocmai „acest rol de oaie”, această tendință spre recluziune socială, de aparent non-combat, de a privi arta ca domeniu izolat, autonom în raport cu normele colective, ca un câmp închis care îşi elaborează el însuşi normele de acceptare, înseamnă până la urmă o formă de împotrivire. Un protest mut. Este elitismul sau „turnul de fildeş” una din strategiile defensive?

Proiectul este deschis tuturor artiștilor profesioniști și vor fi luate în considerare toate mediile artistice, de la pictură, desen, fotografie, grafică, montaj, colaj, mass-media și până la carte de artist (carte-obiect), ceramică, sticlă și sculptură.

Data limită de predare a lucrărilor este 26 aprilie 2016.

Artiştii din afara Bucureştiului vor trimite o fotografie a lucrării la rezoluţie mare până în data de 26 aprilie 2016. În eventualitatea acceptării, artistul are obligaţia ca până în data de 5 mai să predea personal sau prin curier lucrarea în spaţiul cultural Gallery.

Artiştii din Bucureşti vor prezenta lucrările în format fizic până în data de 26 aprilie.

Având în vedere caracterul itinerant naţional şi posibil internaţional al proiectului, artiştii expozanţi au următoarele obligaţii (ce vor fi detaliate prin contractul de expoziţie) astfel: artistul va prelua personal lucrarea la încheierea expoziţiei, va păstra lucrarea în condiţii de siguranţă şi neexpusă în cadrul altor manifestări culturale cu excepţia proiectului „Suntem oi sau ne prefacem?”. Va preda lucrarea în toate locaţiile în care, datorita caracterului itinerant al proiectului, va avea loc expoziţia.

Lucrarile acceptate vor fi expuse în perioada 7 mai – 21 mai 2016 în spațiul cultural Gallery, str. Leonida nr. 9-11, sector 2, București.


Expoziția va fi curatoriată de Daniel Sur, Lucian Muntean, Dana Dociu, Mirela Traistaru și Sorin Bejenaru.


Vernisajul expoziției va avea loc în spațiul cultural Gallery, pe data de 7 mai 2016, la ora 18:00. În cazul în care numărul lucrărilor selectate va depăși capacitatea Gallery, expoziția va fi mutată într-o locație adecvată.

Organizatorul îşi rezervă dreptul de a reprograma evenimetul în cazul în care lucrarile nu îndeplinesc un minim necesar susţinerii acestui proiect.