Căutați «gleTierra» lui Aurel Tar la ICR

Vă recomand un eveniment cu adevărat inedit - expoziția de pictură «gleTierra», semnată de artistul vizual Aurel Tar și care este găzduită de Sala mare a Institutului Cultural Român (2-15 iunie 2020).

Este prima expoziție organizată la sediu de către Institutul Cultural Român după cele mai bine de două luni de izolare provocate de pandemia de Covid 19.

Cred că este prima expoziției organizată de ICR în principal pentru mediul online. Evident, aceasta poate fi văzută și offline de doritori, în condițiile medicale stricte prevăzute de către autoritățile române pentru prevenirea răspândirii virusului Covid 19

Aurel Tar își modifică, în acest proiect, stilul de a-și lucra tablourile. După cum

Foto: Lucian Muntean

sugerează titlul, Aurel Tar a „împrumutat” gletiera de zidărie și a transformat-o  într-un instrument de lucru artistic. Cum bine se știe, gletiera este folosită în mod special pentru decorarea suprafețelor interioare. Cu aplicare ușoară, utilizabil cu diverse tehnici și instrumente de lucru, permite rezultate estetice diversificate, bi și tridimensionale. Datorită structurii gletierei, în funcție de tehnica de aplicare utilizată se pot obține decorațiuni prețioase și originale. Cu rapiditate se pot recrea suprafețe foarte realiste sau abstracte, fără limite, care nu mai sunt legate de materia însăși, ci de estetica dorită. Aurel Tar fructifică la maxim posibilitățile acestui instrument, dovedind o incredibilă iscusință în mânuirea acestuia.

Mai mult, titlul proiectului -«gleTierra» - trimitere și la cuvântul spaniol „tierra” (pământ), la spectacolul vieții perceput de artist în călătoriile documentare recente în Etiopia, Chile, Capul Verde și transpus vizual in pictură.

Foto: Lucian Muntean

Demersul artistului a fost provocat, într-o primă fază, de faimoasele şi misterioasele desene din Chile, semne ale unei civilizații vechi. Liniile drepte, triunghiurile, spiralele, păianjenii, maimuțele, peștii, rechini sau balene ucigașe, lame, șopârle sau flori reprezintă pentru Aurel Tar semne care trimit la mesaje care acoperă o arie mare: de la mesajul religios sau filozofic, până la mesajul cotidian, de la reprezentare mitologică, până la arta contemporană.

În linii mari, proiectul «gleTierra» încearcă o armonizare între abstract și figurativ, între gestualitatea artistică explozivă versus demersul riguros-clasic.

Masa cromatică este expusă unei tensiuni, antrenată de o dinamică între spectacolul ”semnelor” și folosirea gletierei. Paleta este dominată de alb, iar formele sunt animate de gesturi puternice.

Lucrările din această expoziție sunt mixt de liant acrilic și nisip pe pânză.

Foto: Lucian Muntean

Aurel Tar folosește și lucrări mai vechi asupra cărora intervine cu aceeași tehnică.

Tema principală a expoziției este portretul, iar publicul va putea identifica cu ușurință elemente din spații culturale vizitate de-a lungul timpului de artist.

Aurel Tar spune că actualul proiect «gleTierra» este ceea ce se numește un studiu artistic. Că a studiat tehnica și stilul artistului portughez VHILS și că a găsit o cale de exprimare artistică proprie. Trebuie spus că VHILS este cunoscut pentru intervenții asupra zidurilor prin decapare parțială, crestare, cioplire, sau chiar prin explozii controlate, această tehnică fiind considerată una dintre cele mai inovatoare abordări artistice în ceea ce privește arta urbană din ultimii ani.

Foto: Lucian Muntean

Aurel Tar este absolvent al secției de Pictură – Universitatea de Arte și Design din Cluj (promoția 1997).  Începând cu anul 2000 este artist vizual activ în București, unde a participat la expoziții personale și proiecte de grup, printre care „EUROPE IN ART”/ HVB Group, MNAC, București (2005); „EST/VEST. 20 - Exit and Transfer Information”, Atelier 030202, București, (2009); „Platforma 11”, workshop art, Leipzig; (2011); „Colouring the Grey”, Nasui Gallery, Special Projects section, 4th Biennale of Contemporary Art, Artplay Design Centre, Moscova (2011); Atelier 030202, București (2012); "G-Code"- Atelier 030202, București (2013); „Brigada Columna”, Black  Cube-Galateca Gallery, București (2016); „Copyator”- Apollo 111,  București (2017).

Expoziție Transmission Cluj: Cel ce vorbea cu plantele

Spațiu Intact vă invită joi 16 mai, începând cu ora 20:00, la inaugurarea expoziției TRANSMISSION CLUJ: Cel ce vorbea cu plantele, a artistului francez Yann Toma.

Desfășurată cu prilejul Zilei Internaționale a Luminii (16 mai) și în cadrul Sezonului Franța România 2019, instalația propusă de artistul francez dezvoltă într-o manieră temporară un lanț uman de transmitere a semnalelor luminoase Morse prin centrul orașului Cluj-Napoca.

În acest al doilea episod al proiectului său Transmission Roumanie pe care îl realizează la nivel național (în București-Cluj-Napoca-Iași-Timișoara), artistul încearcă să ne atragă atenția asupra explorării unei conștiințe ecologice planetare și criticii a ceea ce curatorul Cristian Nae a numit capitalocen (un alt nume pentru antropocen), dezvoltând o istorie alternativă / o ficțiune care se folosește de plantele Grădinii Botanice din Cluj-Napoca precum și de uzina Tehnofrig ce a existat în clădirea actuală a Centrului de Interes.

Aceste plante, moștenitoare de drept ale unor experimente științifice desfășurate în anii 20 ai secolului trecut de către un misterios Cabinet M, sunt pregătite să ne livreze toate secretele pe care le dețin. Împreună cu voluntari clujeni ai companiei Ouest- Lumière, Yann Toma devine traducătorul lor și va transcrie gândurile adunate pe pereții Centrului de Interes. Devenite cuvinte, aceste gânduri vor fi exprimate în noaptea de 16 mai prin intermediul luminii cu ajutorul unor module Morse instalate în diferite părți ale Clujului: Centrul de Interes, strada Horea, Piața Unirii, Grădina Botanică.

Despre Yann Toma

Artist-cercetător, el este președinte pe viață al Companiei Ouest-Lumière și observator artist la ONU, unde se găsește în calitate de artist antreprenorial. Expoziția sa personalăDynamo - Fukushima (Grand Palais, 2011) a adunat peste 17.000 de persoane în două zile, iar opera sa participativă Human Energy (decembrie 2015) a marcat un moment de cotitură important în cariera sa, întruchipând deciziile luate în timpul negocierilor COP21, mai ales aceea de a nu depăși cu mai mult de 1,5 grade Celsius încălzirea globală. Artistul a adunat 75 milioane de oameni în jurul Turnului Eiffel printr-o aplicație smartphone (Runtastic) care le-a permis tuturor să contribuie la acest obiectiv prin caloriile pierdute, transformând clădirea emblematică într-o imensă antenă de transmisie artistică. În septembrie 2016 realizează Human Greenergy, prin care aproape un milion de locuitori din Beijing dansează împreună pentru a ilumina templul Baitaisi White Dagoba.

Favorizează colaborările cu industriașii, actorii din științele politice și filosofii. Munca sa este integrată în Centrul Pompidou și a fost introdus în Fondul Național de Artă Contemporană în 2007. Este profesor universitar de artă și știința artei la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne unde conduce, în cadrul Institutului ACTE, echipa de cercetare Art & Flux, care este la fel de mult un observator de cercetare (teoretic și critic) cât și un laborator de experimentare și producție artistică. Este membru al Institutului de Studii Avansate în Științe și Tehnologie (Ministerul Cercetării).

Despre eveniment

Vernisaj: Joi 16 mai, ora 20:00.

Întâlnire cu Yann Toma și curatorul Cristian Nae începând cu ora 19:00.

Transmisiunea Morse va începe la ora 21,30.

Artist: Yann Toma

Curator general: Cristian Nae

Coordonare și mediere: Mara Rațiu / Daniel Popescu

Organizatori: Spațiu Intact, Compania Ouest-Lumière

Locație: Atrium / Centrul de Interes / Fabricii de Chibrituri 9A

Parteneri: Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, Grădina Botanică ”Alexandru Borza” a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Institut Français, Academic Impact (ONU), Comité International Lumière et Société.

Sponsori: Distral SRL, Weberbau.

//

TRANSMISSION CLUJ: He who spoke to the plants

Yann Toma

Spațiu Intact invites you Thursday, May 16th, starting at 20:00, at the inauguration of the TRANSMISSION CLUJ: He who spoke to the plants, by the French artist Yann Toma.

On the occasion of the International Light Day (May 16th) and belonging to the 2019 France Romania Season, the installation proposed by the French artist temporarily develops a human transmission chain of light Morse signals through the center of Cluj-Napoca.

In this second episode of his Transmission Roumanie project that he is doing at national level (in Bucharest-Cluj-Napoca-Iași-Timișoara), the artist tries to draw our attention to the exploration of a planetary ecological consciousness and to the criticism of what curator Cristian Nae called capitalocene (another name for anthropocene), developing an alternative history / fiction that uses the plants of the Botanical Garden in Cluj-Napoca and the Tehnofrig plant that existed in the current building of the Centrul de Interes.

These plants, heirlooms of scientific experiments conducted in the twenties by a mysterious Cabinet M, are ready to deliver all their secrets. Together with Ouest-Lumière's Cluj volunteers, Yann Toma becomes their translator and transcribes the thoughts gathered on the walls of the Center of Interest. Being spoken, these thoughts will be expressed on the night of May 16 through light using Morse modules installed in different parts of Cluj: Centrul de Interes, Horea Street, Unirii Square, Botanical Garden.

About Yann Toma

Artist-Researcher, he is President for life of Ouest-Lumière Company and artist-observer at the UN, where he is an entrepreneurial artist. His personal exhibition,Dynamo - Fukushima (Grand Palais, 2011), gathered over 17,000 people in two days and his Human Energy participatory work (December 2015) marked an important turning point in his career, embodying the decisions made during the COP21 negotiations , especially not to exceed global warming by more than 1.5 degrees Celsius. The artist gathered 75 million people around the Eiffel Tower through a smartphone application (Runtastic) that allowed everyone to contribute to this goal through the lost calories, turning the emblematic building into a huge artistic transmission antenna. In September 2016, he realizes Human Greenergy, nearly one million people dancing together in Beijing in order to illuminate the Baitaisi White Dagoba Temple.

He favors collaborations with industry managers, political scientists and philosophers. His work is integrated into the Centre Pompidou and was introduced in 2007 in the National Fund of Contemporary Art. He is a professor of art and art science at the Paris 1 Panthéon-Sorbonne University where he runs the Art & Flux research team at the ACTE Institute, which is as much a research observer (both theoretically and critically) as well as a laboratory of experimentation and artistic production. He is a member of the Institute of Advanced Studies in Science and Technology (Ministry of Research).

About the event

Opening: Thursday 16 May, 20:00.

Meeting with Yann Toma and curator Cristian Nae from 19:00.

The Morse broadcast will begin at 21.30.

Artist: Yann Toma

General curator: Cristian Nae

Coordination and mediation: Mara Raţiu / Daniel Popescu

Organizers: Spațiu Intact, Ouest-Lumière Company

Location: Atrium / Centrul de Interes / Fabricii de Chibrituri 9A

Partners: Cluj-Napoca City Hall and Local Council, University of Art and Design Cluj-Napoca, Alexandru Borza Botanical Garden of Babeş-Bolyai University of Cluj-Napoca, Institut Français, Academic Impact (UNU), Comité International Lumière et Société.

Sponsors: Distral SRL, Weberbau.

Expoziție foto la Viena cu lucrările profesorilor de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca

Fotografiile a nouă cadre didactice de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca vor fi expuse în această săptămână într-o galerie de artă din Viena. Vernisajul expoziției “25+1 Foto Cluj” va avea loc vineri, 4 noiembrie, la Five Plus Art Gallery din capitala Austriei.

Artiștii care vor expune sunt Andrei Budescu, Diana Drăgan Chirilă, Irina Dumitrașcu Măgurean, Feleki Károly, Dorel Găină, Laura Ghinea, Kalló Angéla, Alexandru Rădulescu, Eugen Savinescu.

Expoziția “25+1 Foto Cluj” aniversează 25 de ani + 1 (an) de la înființarea departamentului Fotografie-Video-Procesare Computerizată a Imaginii din cadrul Universității de Artă și Design, Cluj-Napoca și reprezintă o privire de ansamblu asupra creației artistice a cadrelor universitare din departementul menționat. Profesorii sunt cei care îndrumă și formează noile generații de artiști vizuali, astfel că activitatea lor artistică este relevantă inclusiv din această perspectivă.

“Punctul tematic central al expoziției este criza omului în contemporaneitate, cu multiplele ei fațete: pierderea identității, pierderea valorilor, criza personală, stresul, deruta, accesul facil la informație, la tehnică și la comunicare, timpul a cărui trecere e percepută ca fiind mai rapidă - toate își lasă amprenta în personalitatea omului contemporan, iar noua generație este esențialmente diferită de cele anterioare”, punctează Irina Dumitrașcu Măgurean, curatorul expoziției.

Irina Dumitrașcu Măgurean este artist vizual, membră a Federației Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule, Cluj-Napoca. În Fabrica de Pensule, Irina Dumitrașcu Măgurean are un artist run space, Atelier Irina M, în care organizează diferite evenimente artistice.

Expoziția “25+1 Foto Cluj” alătură munca întemeietorilor departamentului - Feleki Károly, Dorel Găină și Eugen Moritz - cu cea a generațiilor mai tinere, artiști care le-au fost studenți și care acum sunt universitari la rândul lor. Pe de o parte, expoziția urmărește individualitatea fiecărui artist-profesor, iar pe de altă parte, este punctată conviețuirea viziunilor diferitelor generații. Expozanții creează cu toții în domeniul fotografiei, însă au personalități diferite, respectiv explorează aspecte diferite ale fotografiei, au interese, teme și tehnici diverse, astfel că evenimentul va reprezenta și o radiografie a școlii de fotografie de la Cluj.

Lucrările vor putea fi văzute la Five Plus Art Gallery până în 14 noiembrie 2016.

Eveniment organizat de Five Plus Art Gallery, cu sprijinul Institutului Cultural Român din Viena și al Universității de Artă și Design, Cluj-Napoca. Partener media al evenimentului: Modernism. 

 

I can see no art anymore/Nu mai pot vedea artă

Joi, 6 octombrie, 19:00, la Spațiu Intact din Cluj-Napoca, va avea loc vernisajul expoziției I can see no art anymore/Nu mai pot vedea artă - profilul unui colecționar: Walter Schnepel. Expoziţia va fi deschisă în perioada 6 octombrie - 4 noiembrie 2016.

 

Artiști: Ay-O, Joseph Beuys, George Brecht, Al Hansen, Robert Filliou, Richard Hamilton, Arthur Köpcke, Nam June Paik, Ben Patterson, Dieter Roth, Takako Saito, Tomas Schmith, Daniel Spoerri, Andre Thomkins, Timm Ulrichs, Ben Vautier, Wolf Vostell, Robert Watts, Emmet Williams. Curator: Florin Ștefan.

 

Walter Schnepel colecţionează artă din anii 1960. Începând de atunci a adunat o colecție semnificativă dedicată grupării Fluxus, cunoscută drept cea mai radicală și mai experimentală mișcare artistică a anilor '60. În 2017, colecţia integrală va fi prezentată la Ludwig Museum în Budapesta, în vreme ce selecţia prezentată în premieră la Spaţiu Intact include 24 de lucrări. Colecţia lui Schnepel a crescut semnificativ ca număr de lucrări (peste 2000) precum şi ca importanţă, tematica ei fiind clar enunțată încă de la primele achiziţii.

 

Selecţia curatorială prezentată la Spaţiu Intact este o oportunitate unică pentru publicul român de a pătrunde în mintea și spațiul personal ale unui colecţionar autentic, a cărui viață profesională și personală s-au întrepătruns pentru decenii, reflectându-i pasiunea.

 

"Spațiu Intact va găzdui un "solo show" al colecționarului Walter Schnepel. Expoziția spune povestea acestui om pentru care arta de a colecționa este egală cu creația.", detaliază Florin Ștefan, curatorul expoziției și directorul Spațiu Intact.

 

Spațiu Intact este membru al Federației Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule. Expoziția face parte din "7 ani, 7 spații, 7 zile", eveniment organizat de Federația Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule, dedicat artelor vizuale și aniversând 7 ani de existență a Fabricii de Pensule.

 

Parteneri: Fundația Culturală Intact, Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Federația Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule, Centrul Cultural German Cluj-Napoca.

 

 

Sponsori: Casa Boema, Leonidas, Cluj Apartments

Parteneri media: Transilvania Reporter, Modernism.ro, I Love Cluj

SPAȚIU INTACT

Fabrica de Pensule, strada Henri Barbusse 59-61, Cluj

contact@fundatiaintact.ro www.spatiuintact.ro

 

 

www.fabricadepensule.org

I can see no art anymore

 

Profile of a collector: Walter Schnepel

 

Opening: Thursday, 6 October, 7 pm, Spațiu Intact, Cluj-Napoca

6 October - 4 November 2016

 

Artists: Ay-O, Joseph Beuys, George Brecht, Al Hansen, Robert Filliou, Richard Hamilton, Arthur Köpcke, Nam June Paik, Ben Patterson, Dieter Roth, Takako Saito, Tomas Schmith, Daniel Spoerri, Andre Thomkins, Timm Ulrichs, Ben Vautier, Wolf Vostell, Robert Watts, Emmet Williams.

 

Curator: Florin Ștefan

 

Walter Schnepel has been collecting since the 1960s and during the years has amassed a significant body of Fluxus art. Fluxus is known as the most radical and experimental art movement of the sixties. The selection on view at Spaţiu Intact includes 24 artworks; further on the whole collection will be on view at the Ludwig Museum, Budapest in 2017. Schnepel’s collection grew significantly in numbers (it includes now more than 2000 items) and importance, while shaping itself in terms of theme from the first few artworks.

 

The curated selection on view represents a unique opportunity for the Romanian public to gain an insight into the mind and personal space of a real collector whose professional and personal life intertwined for decades to reflect his passion.

 

"Spațiu Intact will host a "solo show" of the collector Walter Schneppel. The exhibition tells the story of this man for whom the art of collecting is the equivalent of creation.", says Florin Ștefan, the curator of the exhibition and the manager of Spațiu Intact.

 

Spațiu Intact is a member of The Paintbrush Factory Galleries and Artists Federation. The exhibition is part of "7 years, 7 spaces, 7 days", an event organized by The Paintbrush Factory Galleries and Artists Federation dedicated to the visual arts and which celebrates 7 years since The Paintbrush Factory came to life.

 

Partners: Intact Cultural Foundation, The Cluj-Napoca Mayor's Office and City Hall, The Paintbrush Factory Galleries and Artists Federation, The German Cultural Centre of Cluj-Napoca.

 

 

Sponsors: Casa Boema, Leonidas, Cluj Apartments

Media partners: Transilvania Reporter, Modernism.ro, I Love Cluj

SPAȚIU INTACT

Paintbrush Factory, 59-61 Henri Barbusse street, Cluj

contact@fundatiaintact.ro

Lansare Kulturama Studio cu vernisajul expozitiei A.R.H. semnata de Justinian Scarlatescu

Kulturama Studio este continuarea proiectului Kulturama, ce timp de doua editii a adus arta contemporana in spatiul urban. Piata Revolutiei din Bucuresti a reprezentat punctul de intalnire al artistilor din mai multe generatii sub un numitor comun, creatie autentica.

Kulturama Studio devine astfel o platformă de comunicare a unui vast program cultural, ce include artele vizuale, teatrul, fotografia, muzica, programele educaționale pentru copii. Spațiul din strada Maria Rosetti, nr 45 este unul dinamic si interactiv si se constituie ca o alveola de creație și promovare, ce aduce în prim plan valorile reale, mesajul artistic și interacțiunea dintre artist și destinatarul final al acestuia, publicul și critica de specialitate.

Pe viitor, Kulturama Studio iși propune să devină un veritabil hub cultural, ce reunește creatori de frumos, manageri culturali, designeri, jurnaliști și pasionați de artă. 

Misiunea Kulturama Studio este aceea de a incuraja si promova talentul, inovatia, creatia si melanjul intre diferite forme de manifestare artistica, arta ca limbaj de comunicare si stil de viata. Spatiul este unul eclectic, in care traditia si noutatea se intalnesc la unghi perfect.

In viziunea echipei Kulturama Studio, arta face parte din viata de zi cu zi, schimba perspective, comunica si formeaza comunitati, transcende bariera timpului, astfel incat fiecare generatie sa transmita ceva unic si remarcabil.

In cadrul evenimentului de lansare Kulturama Studio, are loc si vernisajul expozitiei A.R.H. cu lucrari semnate Justinian Scarlatescu. Artistul combina formatia de pictor cu cea de fotograf si desenator.

 

„Din zemuri suprapuse pe lemn se întrupează Arheii. Unici, impredictibili, într-o dinamică generată de hazardul numai parţial controlat. Fiinţe ale penumbrei, ei dislocă lumini înalte, iar din fulguirea aripilor lor se prefigurează zorii unei zile neînserate. Artistul îi caută, îi vânează şi-i aşterne într-o insolită colecţie. Subtil, inefabil, de neratat.’’ - curator Madalina Mirea.

Lucian Muntean - "Povestile Zidurilor"

Zidurile Bucureștiului oferă trecătorilor o expoziție permanentă de colaje. În 2016, la sarbatorirea a 100 de ani de DADA, aceste colaje se încadrează perfect în spiritul curentului. Instantaneele lui Lucian Muntean trasmit mesaje cu totul neașteptate și prezintă asocieri inedite de imagini, create involuntar prin deteriorarea afișelor, care au fost lipite succesiv pe panouri sau pe ziduri. Brusc ele  funcționeaza ca o memorie recentă a evenimentelor culturale desfășurate în Bucuresti și prezintă totodată diversitatea de genuri sau vedete preferate de public.  "Poveștile zidurilor"  o serie de fotografii făcute fără nicio altă intervenție, a afișelor jupuite sau spălate de ploi. Acest demers artistic e o preocupare a artistului, care se concretizează în decursul ultimului an. Cu toate că de fapt sunt un exemplu de poluare urbană, aceste colaje au un farmec aparte.

Lucian Muntean este un fotojurnalist cunoscut, un pasionat al imaginii foto dar si pictura. A expus in galerii prestigioase, a participat la bienale de arta iar expozitia de la ArtXpert vine imediat dupa cea de la Berlin unde “Povestile Zidurilor” bucurestene s-au aratat publicului german.

Fotografia lui Lucian Muntean e usor descifrabila, nu e sofisticata, ceea ce o face placuta si pe intelesul tuturor, probabil ca mesria de fotojurnalist nu ii ”permite” sa se disocieze de rutina. Insa acesta rutina e frumoasa si sincera, nu cauta senzationalul ci doar face o expunere corecta a ceea ce vede, la rece, fara interventii.

Povestea zidurilor e un exercitiu, o documentare de jurnalist. Ea vine ca o proiectie recenta a intamplarilor efemere intr-un oras brutalizat de un panotaj stradal haotic. Ce e interesant si surprinzator in aceasta expozitie vine chiar de suprapunerea de layere din imagini, numai ca ce a facut providenta si intamplarea, accidental, e unic, nu implica photoshop sau nicio alta unealta digitala. Pana la urma imaginile lui Lucian Muntean s-ar descrie ca fiind un “Photoshop natural”.

In perioada 24 septembrie - 8 octombrie, galeria ArtXpert va invita la expozitia lui Lucian Muntean "Povestile Zidurilor". Vernisajul va avea loc vineri, 30 septembrie 2016, orele 19, la Galeria ArtXpert din strada Armoniei nr. 1, sectorul 2, București (lângă Biserica Silvestru). 

I m a g i n a r i u m By Ana Dumitru - Expozitie de fotografie de peisaj

Ana Dumitru te invita la prima expozitie personala care va avea loc la Seneca AntiCafe din strada Arhitect Ion Mincu, Nr. 1, sector 1, Bucuresti, intre 15 septembrie si 13 octombrie 2016. Vernisaj :  15 Septembrie 2016, ora : 19:30. Locatia : Seneca Anticafe ( str. Arhitect Ion Mincu, nr. 1,Sector 1, Bucuresti).

Expozitia prezinta 28 de fotografii de peisaj din Romania. Autenticul si naturalul sunt cuvintele ce descriu cel mai bine esenta Romaniei, o tara bogata in istorie, arta si peisaje superbe. Zonele rurale sunt sufletul acestei tari. Aici, traditiile sunt adanc inradacinate, in multe locuri, viata se scurge ca acum cateva sute de ani.

Romania se mandreste cu unele dintre cele mai frumoase peisaje din Europa Centrala si de Sud-Est.

„Sincer, nu te invit doar sa vezi cateva fotografii din Romania, ci te invit sa vezi si sa imi cunosti lumea. Aceasta este lumea mea...este lumea in care ma retrag si ma simt protejata. Fara prea multe cuvinte, cel mai frumos compliment pe care l-am primit a fost acela in care mi se spunea ca <<o bucatica din sufletul tau este in fiecare fotografie. Se vede si se simte asta.>> Cred ca mai bine de atat nu puteam nici eu sa descriu, asa ca te invit sa ma cunosti si sa imi cunosti universul. Te astept cu drag.” 

Expozitie sustinuta de Canon Romania. Curator : Sebastian Ionut Vasiu.

Expoziţia "UMAN" la Centrul Cultural pentru U.N.E.S.C.O

Asociația Națională pentru Arte Vizuale Contemporane, în parteneriat cu Primăria Sectorului 4, prezintă expoziția "UMAN" a fotografului Andrei Păcuraru. Vernisajul va avea loc pe data de 10 septembrie în Centrul Cultural pentru U.N.E.S.C.O. "Nicolae Balcescu" la adresa din Strada 11 Iunie, nr. 41, București, începând cu ora 18:00.

“Primul contact dintre doi oameni se stabilește, în general, după prima secundă; cea în care schimbăm cinci sau șase priviri și, conform unor mecanisme cognitive prea puțin cunoscute, ne acceptăm sau nu. La fel e și cu fotografia. Nu ne ia mult să ne dăm seama dacă un fotograf a surprins, în acea fracțiune de secundă necesară instantaneului propus, esența pe care o căutăm: ceea ce ne atrage sau nu; ceea ce ne place sau nu. Pentru că, în principiu, despre asta e vorba: relația cu fotografia, cu orice obiect vizual, e o relație estetică; una ordonată de gust și supusă arbitrariului, în toate formele sale.

Această relație de gust m-a împins inițial către traseul fotografiilor lui Păcuraru. Mi-au plăcut ca atare, nu am încercat să gândesc despre ele, nu am avut inițial nicio pretenție teoretică. Am vrut doar să privesc, păstrând pe cât posibil o distanță estetică față de obiectul privirii. Apoi, cu timpul, am descoperit o latură pe care aș putea să o numesc etică. Am găsit, privind de câteva ori cu atenție, un traseu. O etică a privirii, dacă vrem să numim lucrurile și să le așezăm într-o matcă teoretică. Sau o ficțiune de aceeași natură.

Abia când omul e redus la abstract, e gol și imobil, abia când renunțăm la culoare și sens, abia atunci descoperim că simplitatea va salva lumea.” Cristian Fulaş - scriitor.

Nicio Zeiţă a Memorie

Artiștii cehi Petra Křivová, Adam Velíšek și Adam Kovalčík (Cz) vor expune, alături de József Bartha (Ro), Jaroslav Kysa (Sk), artist duo Monotremu (Ro), Ilona Németh și Jonathan Ravasz (Sk), Tehnica Schweiz (Hu/De) în expoziția colectivă „Nici o zeiță a memoriei”, la Sfântu Gheorghe

În practica lor cotidiană monumentele au tendinţa de a dispărea. Ele stau în centrele oraşelor, în faţa anumitor clădiri sau pe înălţimi, unde devin părţi ale peisajului inevitabil, ignorate cum trebuie de locuitorii obişnuiţi ai oraşelor şi aşteptînd nişte turişti binevoitori pentru a fi văzute iar. A fi monument însemnă să fii ignorat în timp ce deschizi un spaţiu (adesea într-un mod imperceptibil) – să rămîi în uitarea ce învăluie cele obişnuite.

Vechi simboluri ale puterii, mituri care structuraseră cîndva experienţa vie, semne ale gratitudinii şi ale amintirii, monumentele sînt un fel de inconştient material, mereu prea ceţoase pentru a fi interpretate cu claritate, ridicate mereu ca nişte afirmaţii stranii pe care nu le poţi evita, puneri, teze. Erecţia lor stă acolo, pentru a fi contemplată de toţi – asta e ce fac în primul rînd şi cel mai adesea monumentele. Ele cheamă, impun, construiesc un acolo. Ele forţează zeiţa memoriei să le binecuvînteze cu permanenţă, de parcă n-ar şti nimic despre vulnerabilitate.

Relaţia dintre artă şi monumente e multiplă. Nu doar că e nevoie de artişti pentru a face / concepe un monument, dar acesta din urmă funcţionează şi ca un fel de magnet, chemînd parcă intervenţia asupra lui. El este un spaţiu privilegiat în care vizibilitatea e augmentată şi fiecare gest primeşte o gramatică. În mod paradoxal, deoarece fiecare intervenţie artistică asupra unui monument construieşte o lucrare, o monumentalitate secundară începe să încadreze „acolo”-ul iniţial al monumentului, bîntuind ca o întrebare mereu actuală: în ce măsură este monumentalitatea o cerinţă necesară a tuturor operelor artistice? Şi ce înseamnă asta într-o epocă în care rata de uitare a expoziţiilor şi a operelor de artă creşte cu viteza cea mai mare de pînă acum, în sistemul digestiv atotcuprinzător al divertismentului?

Operele de artă sînt încercări de a defini memorabilul. Ceea ce merită atenţia noastră şi (uneori) cere gîndire. Cînd au de-a face cu monumentele, toate gesturile artistice le re-fac efectiv într-o anumită măsură, predîndu-ne trecutul nouă, privitorilor. Diversitatea vie a unor asemenea gesturi vorbeşte de imposibilitatea de a închide trecutul într-o memorie unificată, divină sau profană. Monumentele devin mai degrabă mijloace de expresie pentru un număr de mesaje concrete. Dezbaterea complexă dintre aceste mesaje nu constituie vreun monument pentru Mnemosyne. În schimb, ea arată mişcarea browniană a zborului în jurul anumitor puncte luminoase în care se concentrează trecutul, de parcă nişte insecte ar zbura în jurul unei surse de lumină cînd cade noaptea memoriei.

…………….

The Czech artists Petra Křivová & Adam Velíšek & Adam Kovalčík (Cz) will exhibit, together with József Bartha (Ro), Jaroslav Kysa (Sk), artist duo Monotremu (Ro), Ilona Németh and Jonathan Ravasz (Sk), Tehnica Schweiz (Hu/De) in the collective exhibition „No Goddess of Memory” in Sfântu Gheorghe.

In their everyday practice monuments tend to disappear. They stand in city centers, in front of certain buildings or on heights, where they are part of the inevitable landscape, duly ignored by regular city dwellers and waiting for some kind tourists to be seen again. To be a monument means to be ignored while opening up a space (often imperceptibly) – to rest in the oblivion of the habitual.

Ancient symbols of power, myths that once structured a living experience, signs of gratitude and remembrance, monuments are some sort of material unconscious, always too blurry to be interpreted clearly, always erected as some strange statements one cannot avoid, positions, theses. Their erection stands there to be contemplated by all – this is what monuments do first and foremost. They call, impose, build a there. They force the goddess of memory to bless them with permanence, as if they knew nothing of vulnerability.

The relationship between art and monuments is manifold. Not only that some artists are needed to make / conceive a monument, but the latter is also some sort of magnet, calling for intervention. It is a privileged space where visibility is augmented and every gesture receives a grammar. Paradoxically, insofar as each artistic intervention on a monument builds a work, a secondary monumentality starts to frame the initial “there” of the monument, haunting as an always topical question: to which extent monumentality is a necessary requirement of all work of art? And what does this mean in an era when the rate of forgetting exhibitions and works of art is at its highest speed, in the overarching digestive system of entertainment?

Artworks are attempts at defining what is memorable. What deserves our attention and (sometimes) requires thinking. When dealing with monuments, every artistic gesture effectively re-makes them to a certain extent, passing the past to us, the viewers. The vivid diversity of such gestures speaks of the impossibility to close the past in a unified memory, be it divine or profane. Monuments become rather means of expression for a number of concrete messages. Their intricate debate constitutes no monument for Mnemosyne. Instead, it shows the Brownian movement of flying around some luminous points in which the past is concentrated, as some insects would do around a source of light when the night of memory falls.