Dezbaterea „Centenar. Republica Moldova, între unionism şi statalism”, la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska

Miercuri, 4 aprilie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea „Centenar. Republica Moldova, între unionism şi statalism”. Invitați: Constantin Corneanu, Bogdan Jitea și Sebastian Rusu. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane și face parte din seria de dezbateri „România la Centenar”.

Constantin Corneanu este membru fondator şi președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu” (AESGS) din septembrie 2009. Anterior fondării AESGS, a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova între 2004 şi 2007 şi jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale în cadrul redacției TV Pro-Patria şi la Observatorul Militar.

În perioada 1 martie 2010 – 10 august 2015 a fost cercetător-asociat în cadrul Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 şi membru al Consiliului Științific al acestei instituții. A publicat numeroase studii, articole şi editoriale dedicate Revoluției Române din Decembrie 1989 din calitatea de cercetător şi Director Editorial al publicației CAIETELE REVOLUŢIEI (2012).

Are o experiență de peste 15 ani în domeniul analizei relațiilor internaționale, aria sa de expertiză incluzând afaceri externe şi politici de securitate, cu precădere în spaţiul ex-sovietic, precum şi relația dintre Republica Moldova şi România. Este doctor în istorie din 2003 cu o teză legată de geopolitica României în epoca celui de-Al Doilea Război Mondial. A absolvit Colegiul Național de Apărare (1998) şi Facultatea de Istorie (1994) a Universității din București. A publicat lucrarea Sub povara marilor decizii (ediția a I-a la Editura Scripta, 2007 şi ediția a II-a la Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013) şi numeroase articole științifice apărute în revistele Europa XXI, Revista de Istorie Militară, Document (Buletinul Arhivelor Militare Române), Dosarele Istoriei, Istorie şi Civilizație, Historia, Lumea Magazin. A fost nominalizat la Marele Premiu al Clubului Român de Presă pentru talk-show pe anul 2000 cu  producția de televiziune Balcanii în flăcări.

Bogdan-Alexandru Jitea este doctor în istorie al Universității București (2012) cu teza Dizidentă și conformism în cinematografia regimului Ceaușescu. Domeniile sale de interes sunt istoria cinematografiei, propaganda vizuală în regimurile totalitare și politica culturală ceaușistă. Bogdan Jitea a fost expert în cadrul Direcției Români din Afara Țării din Institutul Cultural Român (2007-2015), cercetător în cadrul Institutului Român de Istorie Recentă (2010-2013), cercetător în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (2013-2014), cercetător postdoctoral la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2014-2015). În prezent este cercetător în cadrul Arhivelor Naționale de Film unde coordonează proiectul Filmografia filmului documentar vechi (1897-1948). Este autor a numeroase studii și articole despre istoria cinematografiei românești și realizator al filmului documentar Epopeea Națională Cinematografică (2011). Printre ultimele titluri publicate se numără volumul Catalogul filmului documentar românesc (1897-1929), Editura Paradis, București, 2017 și studiile The Filmmakers and the Securitate during the Ceausescu regime. The Alexandru Tatos case, Analele Universității din București – Istorie, 2017, Avatarurile cinematografiei de tranziție. Studiu de caz R.A. CINEROM, Politicile filmului (vol. II), Editura Tact, Cluj-Napoca, 2017.

Sebastian Rusu este jurnalist de politică externă, editor la portalul Jurnalistii.ro, expert colaborator al Asociației Europene de Studii Geopolitice şi Strategice “Gheorghe I.  Brătianu” (AESGS).

Din anul 2012, este doctor în științe sociale cu teza „Confruntări politico-ideologice în alegerile din deceniul al IV-lea 1930-1940”, unde a analizat imaginarul politic şi construcția electorală a partidelor politice din România Mare.

A publicat articole de politică internă, externă precum şi de istorie electorală. Jurnalist de politică externă, specializat în problematica spațiului ex-sovietic: Republica Moldova, absolvent al Ecole Doctorale En Science Sociales, AUF. A debutat în presa centrală în anul 2007, unde a abordat chestiuni de politică externă, internă și apărare. De-a lungul timpului, a scris la Curentul, Newsin, Adevărul, Evenimentul Zilei, Evenimentul Zilei de Chișinău, Pagina de Rusia, Politikon.md.

Dezbaterea „Familii care au făcut România Mare” la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska

Miercuri, 7 martie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea „Familii care au făcut România Mare”. Invitat: Filip-Lucian Iorga. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane și inaugurează seria de dezbateri „România la Centenar”.

Filip-Lucian Iorga, istoric şi scriitor, s-a născut în 1982, la Bucureşti, ca urmaş al unui vechi neam de moşneni ialomiţeni. Absolvent al Colegiului Naţional Spiru Haret din Bucureşti şi al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2011), studii postdoctorale la Academia Română (2014-2015). Stagii de studii şi de cercetare la European College of Liberal Arts, Berlin (2004), Universitatea Paris IV Sorbona (2006), Centre de Recherches en Histoire du XIX^e Siècle din Paris (2009-2010), Institut National des Langues et Civilisations Orientales din Paris (2015).

Manager cultural în cadrul Institutului Cultural Român (2007-2008; din 2015), consultant al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României (2007-2008), vice-preşedinte al Fundaţiei Culturale Erbiceanu (2008-2013), cadru didactic asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Departamentul de Studii Europene (2012-2014), expert în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la Direcţia Afaceri Europene (2012-2013), director al Departamentului Memoria Exilului Românesc din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (2013), lector la Institutul Diplomatic Român, la Fundaţia Calea Victoriei, la Asociaţia „Povestaşii” şi la Colegiul Naţional de Apărare, iniţiator şi coordonator al colecţiei „Istorie cu blazon” de la Editura Corint (din 2015), autorul conceptului site-ului „Poveşti cu blazon” (2018).

Membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică Sever Zotta (din 2002) şi al Jockey Clubului Român (din 2013). În 2008 a primit Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, din mâna Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României.

A publicat volumele: Genocidul comunist în România, vol. IV, Reeducarea prin tortură (cu Gheorghe Boldur-Lăţescu; Albatros, 2003), Breviar pentru păstrarea clipelor (convorbiri cu Alexandru Paleologu; Humanitas, 2005, 2007, 2012), Les Cazaban. Une chronique de famille (cu Eugen Dimitriu; Universal Dalsi, 2007), Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române (Humanitas, 2013), Le tempérament oecuménique. Entretiens avec Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Emmanuel Le Roy Ladurie, Jacques Le Goff, Eric Mension-Rigau, Jordi Savall (Éditions Baudelaire, Lyon, 2013), Trecutul este viu (convorbiri cu Neagu Djuvara; Humanitas, 2014), Drumul spre casă (convorbiri cu Principele Nicolae al României; Curtea Veche Publishing, 2014; ediţie e-book în limba engleză, The Road Home), Copilărie regală (Corint, 2014), Mesele de odinioară. De la Palatul Regal la Târgul Moşilor (cu Ana Iorga; Corint, 2015), Un cântec de lebădă. Vlăstare boiereşti în Primul Război Mondial (Corint, 2016).

Iniţiator al proiectului de cercetare şi publicistic „Memoria elitelor româneşti”, dedicat descendenţilor actuali ai boierimii şi ai marii burghezii româneşti.  Site personal: www.filipiorga.com