Dezbatere despre arta angajată social, la Galeria Întâlnirilor

Galeria Întâlnirilor vă invită marți, 29 ianuarie 2019, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) la prezentarea cărții de portrete fotografice „Oameni. Putere. România.” – autor Cornel Brad și a volumului de poezii „Cântec de leagăn pentru generația mea” de Cosmin Perța. Invitați: Cornel Brad și Cosmin Perța. După prezentarea celor două proiecte artistice, va avea loc o scurtă dezbatere despre arta angajată social. Evenimentul va fi înregistrat și difuzat la Radio Villalba 107.4 fm (Madrid), în cadrul emisiunii în limba română și se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

“Oameni. Putere. România.” este un proiect personal, independent de orice companie, organizație, instituție sau autoritate publică și este o arhivă fotografică relevantă pentru principalele momente de inflexiune ale istoriei României ultimei sute de ani și modul de interacțiune a românilor cu statul român în tot acest timp.

Printre personalitățile portretizate în “Oameni. Putere. România.” se regăsesc: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Doina Cornea, Victor Ciorbea, Virgil Măgureanu, Adrian Năstase, Neagu Djuvara, Radu Filipescu, Laura Codruța Kövesi, România Matcașu, Călin Popescu-Tăriceanu, Petre Roman, Teodor Mărieș, Ioana Bărbat, Victor Ponta, Mugur Isărescu, Cristian Sima, Dacian Cioloş, Herta Müller, Dorin Cîrlan, Mircea Geoană, Claudiu Iordache, Alexandra Furnea, Ioana-Izabela Odor, Mirjam Bercovici, Niculina Moica, Ioana Voicu-Arnăuțoiu, Cecilia Jugănaru, Marius Oprea, Attila Biro, Augustin Lazăr, Mihai Șora, Florin Pătrăchioiu, Marian Godină, Dorin Cioabă, Irina Margareta Nistor, Ivan Patzaichin, Horia Colibăşanu, Tiberiu Ușeriu, Miodrag Belodedici, Bogdan Hossu și Dumitru Prunariu.

Cornel Brad (n.1974) este fotograf român, trăiește în București. Este autorul cărților de fotografie „Oameni. Putere. România.” (2018), „Faces beyond ideas” (2017)  și „Interludii” (IglooMedia, 2015).  Între 1993 şi 2013, Cornel Brad a condus departamentul de vânzări al unei librării, a fost editor la două reviste periodice agricole, a coordonat de la înființare un sistem naţional de protecție a mediului în agricultură.

„Cântec de leagăn pentru generația mea” prezintă o poezie socială, o poezie a traumelor și a obsesiilor, a neputinței, poezie a pierderii și a despărțirii, a spaimei & inadaptării, dar și poezie a regăsirii, a reîndrăgostirii de o realitate care întotdeauna se dovedește mai fascinantă și mai copleșitoare decât orice tenebră.

Cosmin Perţa (n. 1982) a debutat cu volumul de poezie „Zorovavel” (2002), căruia i-au urmat „Santinela de lut” (2006), „Cântec pentru Maria” (2007), „Bătrânul, o divină comedie” (2009), „Fără titlu” (2011), „Cântec de leagăn pentru generația mea” (2018), două volume de proză scurtă și trei romane (cel mai recent, În urmă nu mai e nimic, 2015), un volum de critică și o monografie, „Radu G. Țeposu, rafinament și intuiție” (2012). Fragmente din opera sa au fost traduse în 13 limbi. Pe lângă activitatea sa ca poet, prozator și critic, Cosmin Perța este editor și cadru universitar.

Povestea proiectului „Piețe din Europa și istoriile lor“, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 12 decembrie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc ultima ediție din anul 2018 a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea „Piețe din Europa și istoriile lor - Povestea proiectului“. Invitați: Cătălin D. Constantin, Cezar Petre Buiumaci și Dan Lăcătuș. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Expoziția „Piețe din Europa și istoriile lor”, realizată de Cătălin D. Constantin, curator arh. Dan Lăcătuș, a fost itinerată pe parcursul anului 2018 în 12 locuri din țară și din străinătate (3 destinații în țară - București, Sibiu, Brașov - și 9 destinații în străinătate - localități din Spania, Turcia, Grecia, Polonia, Bulgaria), urmând să-și continue periplul pe parcursul anului următor.

Proiectul este rezultatul unei documentări întinse pe zece ani și reprezintă o premieră. Deși există numeroase studii, filme documentare, expoziții referitoare la destinul unor piețe individuale, o perspectivă de ansamblu, la scară de continent, e o noutate. Expoziția s-a bucurat de un succes deosebit la nivel internațional și s-a dovedit, în anul patrimoniului cultural european, un excelent produs de export cultural românesc.

Proiectul a inclus conferințe și ateliere susținute de autor la mai multe universități europene, un film de 30 de minute, și a fost însoțit de publicarea unui volum consistent pe aceeași temă. Expoziția a fost găzduită de spații cu o valoare istorică și de patrimoniu specială, precum Palacio Pimentel (sec. XV), locul nașterii regelui spaniol Filip al II-lea, Universitatea din Valladolid (1241), Palacio Anaya din Salamanca, edificiu aflat pe lista patrimoniului mondial UNESCO, castele medievale, dar și galerii moderne sau spații atipice, precum piețele așezărilor aromâne din Munții Pindului, unde prezența expoziției a însemnat un experiment de antropologie vizuală, adresat unor comunități mici și izolate.

Proiectul a fostco-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și al Ordinul Arhitecților din România.

Cătălin D. Constantin este editor de carte și predă cursuri de etnologie și antropologie la Facultatea de Litere de la Universitatea din București. A coordonat mai multe colecții de beletristică și a editat numeroase cărți de fotografie dedicate patrimoniului cultural românesc. Teza de doctorat, susținută la Facultatea de Litere și publicată în 2013, a avut ca temă viața cotidiană în orașele românești la începutul secolului XX. Cătălin D. Constantin a susținut, în 2014, un al doilea doctorat, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.

Cezar Petre Buiumaci este istoric şi muzeograf la Muzeul Municipiului București în cadrul Biroul de Istorie Bucureșteană, este autor al volumelor „Orașul din oraș” (2014) şi „Ieri şi azi în București” (2016) apărute la editura Muzeului Municipiului București şi care tratează evoluția spațiului urban bucureștean de-a lungul istorie sale. Realizator al unor expoziții privind istoria orașului București în diferite ipostaze la Biblioteca Națională a României, Biblioteca Academiei Române sau Muzeul Municipiului București, cu peste 30 de articole în reviste de popularizare a istoriei şi anuare de specialitate despre istoria şi aspectul urban, monumentele de for public, cât şi interviuri radio şi tv. A organizat între 2014 – 2016 o serie de conferințe la Palatul Suțu legate de istoria, arhitectura, antropologia şi evoluția urbană. A susținut conferințe având subiecte legate de modificarea aspectului Bucureștilor ca urmare a intervenției umane. Participant la o serie de proiecte care îşi propun reconstituirea istoriei urbane. Este licențiat şi master în istorie, în prezent realizează cercetarea doctorală cu privire la evoluția orașului București în perioada comunistă.

Dan Lăcătuș este specialist al Ministerului Culturii în domeniile restaurare arhitectură, inginerie-consolidare și restaurare structuri istorice. Implicat în urmărirea și coordonarea restaurării la: Ateneul Român, Biblioteca Central Universitară, Arcul de Triumf, Hotel Continental, Palatul Regal, Caru’ cu Bere, Hotel Cișmigiu, Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul Țăranului Român, Mănăstirea Plumbuita, Biserica Sf. Elefterie Vechi, Biserica Foișor, Biserica cu Sfinți, complexul medieval Golești etc.

Irina Ionescu prezintă volumul „Management de proiect și elemente de marketing în artele spectacolului“, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 28 noiembrie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o dezbatere pe marginea cărții „Management de proiect și elemente de marketing în artele spectacolului“ de Irina Ionescu. Invitați: Irina Ionescu. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Volumul „Management de proiect și elemente de marketing în artele spectacolului“ de Irina Ionescu este o carte scrisă, în cheie practică, pentru tinerii cu studii umaniste/artistice, lucrare în care autoarea încearcă să explice, într-o formă succintă, de ce managementul de proiect este un instrument foarte eficient, care poate conduce la succese și schimbări remarcabile. O schemă logică și de bun simț, deci accesibilă și ușor de înțeles/folosit.

Constantin Chiriac, Directorul Teatrului Național „Radu Stanca“ Sibiu și Președinte al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu declară la rândul său: „M-am aplecat asupra cărții din curiozitate și trebuie să mărturisesc că nu am lăsat-o din mână până nu am citit-o. Este una dintre cele mai interesante cărți pe care le-am găsit în limba română despre ceea ce înseamnă management cultural, leadership, dezvoltare de proiecte pe termen lung în zona antreprenorială. Este un demers riguros, cu o bibliografie foarte serioasă și cu referințe la zi asupra unui domeniu în care avem atât de puțini specialiști în România.“

Irina Ionescu este lector univ. dr. la Universitatea de Arte din Târgu-Mureş. Lucrează de peste 15 ani în domeniul administrației culturale, la Institutul Cultural Român. A urmat diverse cursuri/stagii de formare și dezvoltare profesională, cele mai importante la: Institutul Diplomatic Român (2016 și 2013), Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (2014), ENCATC Academy (2012), Goldsmiths University of London (2010), Utrecht University (2010), King’s College London (2009), Institutul Naţional de Administraţie (2007), Central European University (2007), Felix Meritis Foundation (2005), The Amsterdam-Maastricht Summer University (2004 și 2003), Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (1997).

Dezbaterea „Centenar. Republica Moldova, între unionism şi statalism”, la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska

Miercuri, 4 aprilie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea „Centenar. Republica Moldova, între unionism şi statalism”. Invitați: Constantin Corneanu, Bogdan Jitea și Sebastian Rusu. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane și face parte din seria de dezbateri „România la Centenar”.

Constantin Corneanu este membru fondator şi președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu” (AESGS) din septembrie 2009. Anterior fondării AESGS, a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova între 2004 şi 2007 şi jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale în cadrul redacției TV Pro-Patria şi la Observatorul Militar.

În perioada 1 martie 2010 – 10 august 2015 a fost cercetător-asociat în cadrul Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 şi membru al Consiliului Științific al acestei instituții. A publicat numeroase studii, articole şi editoriale dedicate Revoluției Române din Decembrie 1989 din calitatea de cercetător şi Director Editorial al publicației CAIETELE REVOLUŢIEI (2012).

Are o experiență de peste 15 ani în domeniul analizei relațiilor internaționale, aria sa de expertiză incluzând afaceri externe şi politici de securitate, cu precădere în spaţiul ex-sovietic, precum şi relația dintre Republica Moldova şi România. Este doctor în istorie din 2003 cu o teză legată de geopolitica României în epoca celui de-Al Doilea Război Mondial. A absolvit Colegiul Național de Apărare (1998) şi Facultatea de Istorie (1994) a Universității din București. A publicat lucrarea Sub povara marilor decizii (ediția a I-a la Editura Scripta, 2007 şi ediția a II-a la Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013) şi numeroase articole științifice apărute în revistele Europa XXI, Revista de Istorie Militară, Document (Buletinul Arhivelor Militare Române), Dosarele Istoriei, Istorie şi Civilizație, Historia, Lumea Magazin. A fost nominalizat la Marele Premiu al Clubului Român de Presă pentru talk-show pe anul 2000 cu  producția de televiziune Balcanii în flăcări.

Bogdan-Alexandru Jitea este doctor în istorie al Universității București (2012) cu teza Dizidentă și conformism în cinematografia regimului Ceaușescu. Domeniile sale de interes sunt istoria cinematografiei, propaganda vizuală în regimurile totalitare și politica culturală ceaușistă. Bogdan Jitea a fost expert în cadrul Direcției Români din Afara Țării din Institutul Cultural Român (2007-2015), cercetător în cadrul Institutului Român de Istorie Recentă (2010-2013), cercetător în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (2013-2014), cercetător postdoctoral la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2014-2015). În prezent este cercetător în cadrul Arhivelor Naționale de Film unde coordonează proiectul Filmografia filmului documentar vechi (1897-1948). Este autor a numeroase studii și articole despre istoria cinematografiei românești și realizator al filmului documentar Epopeea Națională Cinematografică (2011). Printre ultimele titluri publicate se numără volumul Catalogul filmului documentar românesc (1897-1929), Editura Paradis, București, 2017 și studiile The Filmmakers and the Securitate during the Ceausescu regime. The Alexandru Tatos case, Analele Universității din București – Istorie, 2017, Avatarurile cinematografiei de tranziție. Studiu de caz R.A. CINEROM, Politicile filmului (vol. II), Editura Tact, Cluj-Napoca, 2017.

Sebastian Rusu este jurnalist de politică externă, editor la portalul Jurnalistii.ro, expert colaborator al Asociației Europene de Studii Geopolitice şi Strategice “Gheorghe I.  Brătianu” (AESGS).

Din anul 2012, este doctor în științe sociale cu teza „Confruntări politico-ideologice în alegerile din deceniul al IV-lea 1930-1940”, unde a analizat imaginarul politic şi construcția electorală a partidelor politice din România Mare.

A publicat articole de politică internă, externă precum şi de istorie electorală. Jurnalist de politică externă, specializat în problematica spațiului ex-sovietic: Republica Moldova, absolvent al Ecole Doctorale En Science Sociales, AUF. A debutat în presa centrală în anul 2007, unde a abordat chestiuni de politică externă, internă și apărare. De-a lungul timpului, a scris la Curentul, Newsin, Adevărul, Evenimentul Zilei, Evenimentul Zilei de Chișinău, Pagina de Rusia, Politikon.md.

Dezbaterea „Body art –ul – continuare sau schimbare?” la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska

Miercuri, 21 martie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea „Body art –ul – continuare sau schimbare”. Invitată: Mirela Trăistaru . Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

În Europa de Est arta performance are o tradiție bogată. Cum mare parte a acestei regiuni a fost izolată de ceea ce se întâmpla în arta occidentală în perioada Războiului Rece, tradițiile artei performance, și anume arta-acțiune [action art], body art și happening-urile s-au aflat aici într-o relativă izolare. Controlul de stat complet asupra artei oficiale (pictură și sculptură) a făcut că performance-ul să se dezvolte în mod neoficial, în cercuri restrânse. În acest moment, când vorbim despre body art în România vorbim despre o continuitate în raport cu această tradiție sau de schimbare? La această întrebare va încerca să ne răspundă Mirela Trăistaru.

Mirela Trăistaru este absolventă de Design vestimentar şi de Pictură, a vernisat peste 50 de expoziţii personale în România, Statele Unite, Elveţia, Olanda, Austria, India, Coreea de Sud şi Egipt şi a participat la peste 120 de expoziţii colective. A pictat pe corpul manechinelor, a făcut costume şi decoruri pentru film şi teatru. A cochetat şi cu filmele de artă şi piesele de teatru, realizând costumele pentru spectacole importante. A lucrat cu regizori importanţi, precum Sanda Manu, Lucian Giurchescu, Alexandru Tocilescu, Ion Lucian, Chris Simion, Horaţiu Mălăele şi Gelu Colceag. A realizat costumele pentru diversele piese de teatre şi film.

A lucrat la spectacole cu Sanda Toma, Ştefan Iordache, Cornel Vulpe, Alexandru Repan, Andi Vasluianu, Dragoş Bucur, Medeea Marinescu, Monica Davidescu, Teodora Mareş sau Sebastian Papaiani. Pe lângă scenografie, decoruri, costume, body painting, organizează show-uri de fashion.

Dezbaterea „Familii care au făcut România Mare” la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska

Miercuri, 7 martie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea „Familii care au făcut România Mare”. Invitat: Filip-Lucian Iorga. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane și inaugurează seria de dezbateri „România la Centenar”.

Filip-Lucian Iorga, istoric şi scriitor, s-a născut în 1982, la Bucureşti, ca urmaş al unui vechi neam de moşneni ialomiţeni. Absolvent al Colegiului Naţional Spiru Haret din Bucureşti şi al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2011), studii postdoctorale la Academia Română (2014-2015). Stagii de studii şi de cercetare la European College of Liberal Arts, Berlin (2004), Universitatea Paris IV Sorbona (2006), Centre de Recherches en Histoire du XIX^e Siècle din Paris (2009-2010), Institut National des Langues et Civilisations Orientales din Paris (2015).

Manager cultural în cadrul Institutului Cultural Român (2007-2008; din 2015), consultant al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României (2007-2008), vice-preşedinte al Fundaţiei Culturale Erbiceanu (2008-2013), cadru didactic asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Departamentul de Studii Europene (2012-2014), expert în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la Direcţia Afaceri Europene (2012-2013), director al Departamentului Memoria Exilului Românesc din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (2013), lector la Institutul Diplomatic Român, la Fundaţia Calea Victoriei, la Asociaţia „Povestaşii” şi la Colegiul Naţional de Apărare, iniţiator şi coordonator al colecţiei „Istorie cu blazon” de la Editura Corint (din 2015), autorul conceptului site-ului „Poveşti cu blazon” (2018).

Membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică Sever Zotta (din 2002) şi al Jockey Clubului Român (din 2013). În 2008 a primit Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, din mâna Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României.

A publicat volumele: Genocidul comunist în România, vol. IV, Reeducarea prin tortură (cu Gheorghe Boldur-Lăţescu; Albatros, 2003), Breviar pentru păstrarea clipelor (convorbiri cu Alexandru Paleologu; Humanitas, 2005, 2007, 2012), Les Cazaban. Une chronique de famille (cu Eugen Dimitriu; Universal Dalsi, 2007), Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române (Humanitas, 2013), Le tempérament oecuménique. Entretiens avec Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Emmanuel Le Roy Ladurie, Jacques Le Goff, Eric Mension-Rigau, Jordi Savall (Éditions Baudelaire, Lyon, 2013), Trecutul este viu (convorbiri cu Neagu Djuvara; Humanitas, 2014), Drumul spre casă (convorbiri cu Principele Nicolae al României; Curtea Veche Publishing, 2014; ediţie e-book în limba engleză, The Road Home), Copilărie regală (Corint, 2014), Mesele de odinioară. De la Palatul Regal la Târgul Moşilor (cu Ana Iorga; Corint, 2015), Un cântec de lebădă. Vlăstare boiereşti în Primul Război Mondial (Corint, 2016).

Iniţiator al proiectului de cercetare şi publicistic „Memoria elitelor româneşti”, dedicat descendenţilor actuali ai boierimii şi ai marii burghezii româneşti.  Site personal: www.filipiorga.com

Despre mișcarea muncitorească în prima jumătate a Secolului XX, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 22 noiembrie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea intitulată: „Mișcarea muncitorească în prima jumătate a Secolului XX. Formațiuni politice, legislație, represiune”. Invitați: Mihai Burcea și Dan Drăghia. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Mihai Burcea este doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti cu o cercetare despre participarea voluntarilor români în Războiul civil spaniol. Între 2006 – 2013, a fost expert în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Din 2013 este asistent cercetare la Universitatea din Bucureşti. Domeniile sale de interes sunt istoria regimurilor comuniste, rezistenţa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Istoria Partidelor Comuniste în perioada interbelică. O selecţie a publicaţiilor sale include Dicţionarul ofiţerilor şi angajaţilor civili ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor (1948 – 1989). Aparatul central, vol. I (2009) şi vol. II (2011), Iaşi, Editura Polirom (coautor), Cariera unui fost agent N.K.V.D. în anii „puterii populare” din România: Simion Babenco, Arhivele totalitarismului, nr. 18/2015, „Judecarea comuniștilor în timpul războiului. Procesul lui Petre Gheorghe,” în Adrian Cioroianu (editor), Comuniștii înainte de comunism. Procese și condamnări ale ilegaliștilor din România, București, Editura Universității din București, 2014, „Apărând orânduirea de stat”. Siguranţa pe urmele lui Gheorghe Crosneff în România interbelică, București, Editura Universității din București, 2016.

Dan Drăghia este doctor în Științe Politice al Universității din București (UniBuc) cu o cercetare despre contestarea politică de origine muncitoresc-sindicală din România în contextul intern și internațional al anilor 1917-1921. Domeniile lui de interes sunt protestul politic, istoria socială și a muncii, respectiv tradiția socialistă în România și în Europa, inclusiv în comunismul românesc. În prezent este lector asociat și cercetător în cadrul Facultății de Științe Politice (UniBuc), acolo unde predă sau a predat cursuri de Politica externă a României (1878-1989), Istoria ideii europene, Analiză de politică externă (Ro & En), Construcţie europeană, Politică internațională și Socialism şi social-democraţie în România. O selecție a publicațiilor sale recente include: „‘Tovarășul artist!’ Conformism și beneficii în organizarea profesională a artiștilor plastici din România comunistă” (capitol de volum colectiv, 2017); „De la deschidere la reprimare și negare. Romii din România în perioada 1918-1989” (capitol de manual auxiliar, 2016); „O perspectivă teoretică asupra contestării politice”, în Sfera Politicii, Nr. 2(184)/2015, pp. 29-38; “Bordering Tito. The Romanian Borders under the Pressure of the Soviet-Yugoslav Conflict”, în Studia Politica. Romanian Political Science Review, 2/2014, pp. 243-60.

Mihai Burcea și Dan Drăghia sunt cercetători la Centrul de Consultanță Istorică. 

Dezbatere despre rolul artistului în societate, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 15 noiembrie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de dezbatere legată de rolul artistului în societate. Invitate: Irina Gache și Laura Livia Grigore. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Irina Gache și Laura Livia Grigore consideră că rolul artistului este de a aduce oamenii mai aproape de ei înșiși, de emoțiile lor. Deși, uneori, aparent inutil și fără a avea un rol funcțional, practic, imediat, artistul este un adevărat catalizator al schimbării. Arta ne poate oferi o perspectivă originală sau o soluție ingenioasă pentru simplificarea sau chiar rezolvarea unor problemele cu care se confruntă societatea, insuficient ascultate sau înțelese.

Irina Gache este un artist vizual cu un background în psihologie. Având o eternă fascinație pentru sufletul uman a găsit arta ca fiind cea mai facilă și la îndemână metodă de a atinge puncte importante și sensibile ale oamenilor și a da grai prin imagini viziunilor interioare și trăirilor sale. Schimbă rolul de simplu martor devenind actor și își expune experiența și opiniile sale prin intermediul a ceea ce creează. Îndeamnă mereu și pe ceilalți să își găsească vocea prin creativitate, în momentele când cuvintele, într-o manieră mult mai rigidă și rațională ajung să țină captive simțirile și opiniile oamenilor. Nu are nici cea mai mică îndoială că fiecare om este un artist, singura problemă este că unii poate nu au ajuns încă să știe cum sau să se simtă liberi să se exprime astfel. Arta sa vorbește câteodată despre interiorul omului, ca o radiografie a trăirilor, trasând adevărate hărți despre concepte psihologice și psihic în general, și alte dăți despre subiecte tabu în care gășește cu usurință insight-ul și curiozitatea de a cerceta, fie ele de natură religioasă, complexe cu care se confruntă fiecare dintre noi sau probleme ale societății în care trăim.

www.irinagache.com 

Laura Livia Grigore este scriitoare și artist vizual, cu un background în inginerie spațială. Se prezintă ca un incurabil umanist entuziast. Este autoarea cărții "The Heart is The Center of the Universe". Susține cu tărie trăirea unei vieți pline de sens și încearcă să aducă în atenție beneficiile extraordinare ale unei practici creative, cu dimensiunile sale ludice, aventuroase și nu în ultimul rând spirituale. Căutarea să personală a echilibrului este de asemenea și un angajament de a lega partea stiințifică cu cea emoțională și a aduce la lumină importanța inimii câteodată ignorată în o lume în care tehnologia avansează într-un ritm foarte rapid. Arta sa este o metaforă dinamică a transformării și o încercare de a provoca porțile percepției.

https://paintingsandadventures.wordpress.com/

Reprogramare: Anamaria Antoci și Simona Deaconescu, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 18 octombrie 2017, ora 20, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie vor fi proiectate filmele Silent Places (r&c: Simona Deaconescu, 12:00’, 2013), Fly On (r: Dragoș Istvan Roșu & Luiza Comșa & Tudor Panduru, c: Dragoș Istvan Rosu & Luiza Comșa, 6:39’, 2015), Golden Boi (r: Corina Andrian, c: Maria Beatrice Tudor, Mariana Gavriciuc, 2:50’, 2017), Finifugal (r: Dumitrana T. Lupu, c: Simona Dabija & Alexandru Bordea, 3:10’, 2016), Sonder (r&c: Simona Deaconescu, 12:00’, 2016), proiecție urmă de o dezbatere despre filmul de dans. Invitate: Anamaria Antoci și Simona Deaconescu. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Anamaria Antoci și Simona Deaconescu sunt inițiatoarele festivalului Bucharest International Dance Film Festival, a cărui a 3-a ediție a avut loc între 7-10 septembrie 2017. Publicul prezent va avea ocazia să vadă o parte din scurtmetrajele prezentate și premiate în cadrul festivalului.

După 6 ani de activitate în domeniul managementului cultural, în 2012 Anamaria Antoci s-a alăturat echipei 4 Proof Film, luând astfel contact cu producția de film. În 2014, a absolvit EAVE Producers Workshop și a semnat producția primului său lungmetraj - Ilegitim, film regizat de Adrian Sitaru, a cărui premieră a avut loc în secțiunea Forum a Festivalului de Film de la Berlin (premiul C.I.C.A.E.). În 2016, Anamaria a finalizat lungmetrajul Fixeur (regia: Adrian Sitaru), ce a avut premiera mondială în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Toronto, și primului ei documentar, Planeta Petrila (regia: Andrei Dăscălescu), prezentat la IDFA (Amsterdam). În prezent se află în post-producție cu proiectul Un om la locul lui, debutul în lungmetraj al regizorului Hadrian Marcu, și cu cel de-al doilea film regizat de Nicolae Contantin Tănase - Cap și Pajură. Tot în 2016, Anamaria a fost reprezentantul României în cadrul programului Cannes Producers on the Move și a devenit membru al European Film Academy.

Simona Deaconescu a studiat în paralel Coregrafie la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București și Regie de Film la Universitatea Media. În 2013 a fondat Tangaj Dance, o compania de dans independentă care produce proiecte la intersecția dintre artă și știință, film și dans. Simona a primit rezidente de la Asociația 4Culture, Fundația Gabriela Tudor și Battery Dance Company New York. În 2014 a primit bursa danceWEB din partea Rețelei Life Long Burning, cu sprijinul ICR Viena, avându-i ca mentori pe Chris Haring și David Wampach. În 2016 Simona a fost premiată de Centrul Național al Dansului București pentru contribuția adusă dansului contemporan românesc prin organizarea festivalului Bucharest International Dance Film Festival.

Alături de colectivul Tangaj Dance a realizat Counterbody (2017), Aftertaste (2015), Birdville (2014) și Fabrica de vise (2013), o serie de spectacole bazate de studiile recente din domeniul științei cognitive și al teoriilor futuristice. Predă în mod frecvent ateliere de dans, precum și laboratoare interdisciplinare în care se mixează dansul, filmul și tehnologia. Spectacolele și atelierele ei au fost prezentate în România, Austria, SUA, Ungaria și Turcia. În paralel, Simona a regizat două filme de dans Silent Places (2013) și Sonder (2016), filme care i-au adus recunoașterea internațională fiind selectate în peste 40 de festivaluri din toată lumea.

În paralel Simona colaborează cu regizorii Peter Schneider și Catinca Drăgănescu și studiourile multimedia KOTKI visuals și Mindscape. Este directorul artistic al BIDFF – Bucharest International Dance Film Festival și colaborează frecvent cu alte organizații și instituții în calitate de curator, selecționer sau coordonator de proiecte.

Dezbaterea „Ideologii vizuale ale identității naționale românești”, cu Cosmin Nasui, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 29 martie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea pe tema „Ideologii vizuale ale identității naționale românești”.  Invitat: Cosmin Nasui. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

„Ideologii vizuale ale identității naționale românești” urmărește o temă cu o perspectivă destul de largă, cu câteva opriri pe studii de caz relevante și interesante apropo de filtrele de naționalism și multiculturalism, care alcătuiesc împreună identitatea naţională. Se urmărește în paralel ce tipuri de imagine au fost generate prin intermediul fiecăruia dintre cele două filtre, dacă ar fi să ne uităm la cultura vizuală din teritoriul actual al României și din teritoriile istorice ale României de-a lungul măcar a ultimei sute de ani.

În cadrul întâlnirii va fi prezentată și oferită publicația tipărită: „Naționalism și multiculturalism în cultura vizuală”, Editura PostModernism Museum, 2017, ISBN 978-606-93751-5-(http://postmodernism.ro/nationalism-si-multiculturalism-in-cultura-vizuala-din-romania/) care conține dezbaterile mai multor autori (Alin Ciupală, Adrian Majuru, Cristian Vasile, Cosmin Nasui) pe tema enunțată, însoțite de o selecție bogată de reproduceri de artă și cultură vizuală din România.

Cosmin Nasui este autor de studii și cercetări, istoric de artă, curator și galerist. A absolvit Universitatea Națională de Arte București, Facultatea de Istoria și Teoria Artei în 2003, cu lucrarea de licență „Erotismul în arta românească modernă și contemporană“ coordonată de profesorul Adrian Guță și Facultatea de Arte Decorative și Design în 2002. Este unul dintre inițiatorii PostModernism Museum deschis în București în aprilie 2015, primul muzeu privat din Europa Centrală și de Est care face parte din Asociația Muzeelor Private din lume. În 2008 Cosmin Nasui a creat formatul documentar TV „3 minute de celebritate” produs de Modernism.ro și A&A Records, co-produs de TVR Cultural și realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român, transmis în grila canalului TVR Cultural și apoi, publicat în 2012, sub forma a 3 DVD-uri ce conțin 81 de filme a câte 3 minute cu peste 120 de creativi români contemporani, în formula de interviu sau no comment. În 2009 a fondat cea mai largă platformă online pentru susținerea și promovarea artei contemporane românești www.modernism.ro. În 2010, împreună cu Oana Ioniță Nasui a fondat Nasui Collection & Gallery, operator cultural care susține artiști contemporani români, în contexte naționale și internaționale favorabile.

Despre grafica de carte și de revistă la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 15 iunie 2016, ora 18.30, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București), se va desfășurao nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, eveniment coordonat de Daniel Sur. Va avea loc o dezbatere despre grafica de carte și de revistă. Invitați: Ana Toma, Ilinca Pop și Andrei Gamarț. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Ana Toma, Ilinca Pop și Andrei Gamarț vor mai vorbi despre identitate vizuală, despre relația/interacțiunea editor-scriitor-grafician, ilustrațiile și lucrările artistice individualizate pentru poezie și proză, grafica originală versus „fotografiile de stoc pentru uz personal și comercial” și despre ce se întâmplă în atelierul din mintea lor.

Ana Toma, absolventă a Facultății de Arte și Design din Timișoara, este artist vizual, cu preocupări în zona graficii, a cărții-obiect, a fotografiei și a scenografiei. Se ocupă de imaginea și promovarea Casei de Editură Max Blecher, pe care a înființat-o în 2010 alături de Claudiu Komartin, și semnează conceptul grafic pentru cărțile apărute în cadrul acesteia. A conceput identitatea vizuală pentru numeroase evenimente cu profil cultural din țară, cele mai notabile fiind Clubul de lectură Institutul Blecher și Festivalul de poezie și muzică de cameră „poezia e la bistrița”. Lucrările ei îmbină diverse tehnici printre care: instalație, fotografie, gravură și colaj.

Ilinca Pop este studentă în anul patru la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, în București. În 2012 a început să colaboreze cu revista de literatură contemporană „Zona Nouă”, lucrând la identitatea vizuală și ilustrațiile din fiecare număr și la afișele festivalurilor Poets in Transylvania și Festivalul Internațional Zona Nouă. Cândva a desenat storyboardul unui scurt metraj cu 70 de cadre într-o săptămână și jumătate, după care i-a fost greu să mai pună mâna pe creioane. Fotografii și ilustrații i-au apărut și pe coperțile editurii Max Blecher și Charmides și, din luna iulie, și pe una dintre pungile magazinului Mega Image.

Andrei Gamarț este un pictor și poet care a absolvit Academia de muzică, teatru și arte plastice din Chișinău. Pe lângă numeroasele expoziții personale și de grup pe care le-a avut în România, Republica Moldova și în cadrul unor târguri internaționale de artă contemporană (Istanbul, Budapesta), Andrei a publicat mai multe volume de poezie și a lucrat ca grafician în domeniul editorial, ilustrând titluri importante ale literaturii universale precum și cărți pentru copii. Preocupat în special de pictură, desenul și gravura rămân unele dintre tehnicile lui preferate.

Pavel Șușară va citi poezie şi va dezbate despre contaminarea poeziei cu artele vizuale la Galeria Întâlnirilor

Marţi, 14 iunie 2016, ora 18.30, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București), se va desfășura o nouă ediție specială a Galeriei Întâlnirilor, eveniment coordonat de Daniel Sur. În cadrul LUNA DADA la Gallery, va avea loc o lectură de poezie și dezbaterea despre contaminarea poeziei cu artele vizuale. Invitat: Pavel Șușară. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

  

Pavel Șușară este critic și istoric de artă, monograf, poet, publicist și scriitor român, cercetător de istorie a artei la Institutul de Istoria Artei de pe lângă Academia Română. Debutează cu poezie în 1978 în Almanahul literar și cu texte despre artă în revista Arta, în 1982. Publică studii și articole despre arta plastică, poezie, proză, eseu, articole polemice și de angajament civic la revistele: Arta, serie veche și nouă, SCIA, Almanahul Arta, Artelier, Balkon, Almanahul literar, Luceafărul (serie nouă), Contrapunct, 22, Dilema, România literară, Apostrof, Avantaje, Vineri, Amphion, Ianus, Observatorul Cultural etc. Între anii 1992-2010 este colaborator permanent al României literare (cu cronică plastică), iar între anii 1993 – 2001 este colaborator permanent al postului de radio Europa liberă (cronică plastică). A fost realizatorul emisiunii Lentila de contact, la TVR Cultural. Organizează expoziții în țară și în străinătate (Ungaria, Polonia, Italia). Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția critică, membru al Uniunii Scriitorilor din România, secția poezie și membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă (AICA). Deține atestat în muzeografie din anul 1983, este expert în artă, atestat de Ministerul Culturii și este evaluator bunuri culturale mobile, membru UNEVAR. Pavel Șușară este președinte al Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România.

Cărți publicate: Regula jocului, poezie, editura Crater, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor);

Urmuz, parodii și satire politice, editura Crater, 1998; Veto, poeme în proză, editura Crater, 1998 (premiul ,,Al. Odobescu” pentru poezie, Călărași 1998); Tetraktys, poeme, editura Brumar, Timișoara, 2000 (nominalizată la Premiul pentru experiment al ASPRO, Tîrgul de carte Bookharest 2001); Opt povești adevărate/ cu ființe minunate, poezie pentru copii, editura Aritmos, București, 2000 (Premiul Uniunii Scriitorilor); Corneliu Baba, album monografic, editura Parkstone, Paris, 2001 (nominalizat la Premiul pentru carte de artă, Tîrgul de carte Bookharest 2001, Premiul pentru cea mai bună carte românească apărută la o editură străină, Tîrgul de carte Bookharest 2002); Sinuciderea se amînă, proză scurtă, editura Top Art, București, 2003 (nominalizată la Premiul pentru proză al ASPRO); Universul din Cușcă, poem, Editura Eis, Iași, ediție bibliofilă, 2010; Universul din cușcă, poem, Editura Brumar, Timișoara, 2011; Carcase de cristal, cronici de televiziune, Editura Tracus Arte, 2012; Sissi, poem, Editura Tracus Arte, București, 2013; Corneliu Baba, album monografic, ediția în limba română, Editura Monitorul Oficial, 2013; Amore more ore re, poeme, Tracus Arte, 2014.

Alte premii și distincții: Premiul pentru critică al Uniunii Artiștilor Plastici din România - 1995; Premiul Cella Delavrancea pentru activitatea culturală din anul 1997; Ordinul Cultural în grad de Cavaler, acordat de Președintele României, 2004; Cetățean de onoare al comunei Bania; Premiul Oreste Tafrali, Academia de poezie, Iași, 2010; Ordinul Meritul Cultural in grad de Cavaler acordat de Președinția României.