Dezbaterea „Centenar. Republica Moldova, între unionism şi statalism”, la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska

Miercuri, 4 aprilie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea „Centenar. Republica Moldova, între unionism şi statalism”. Invitați: Constantin Corneanu, Bogdan Jitea și Sebastian Rusu. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane și face parte din seria de dezbateri „România la Centenar”.

Constantin Corneanu este membru fondator şi președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu” (AESGS) din septembrie 2009. Anterior fondării AESGS, a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova între 2004 şi 2007 şi jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale în cadrul redacției TV Pro-Patria şi la Observatorul Militar.

În perioada 1 martie 2010 – 10 august 2015 a fost cercetător-asociat în cadrul Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 şi membru al Consiliului Științific al acestei instituții. A publicat numeroase studii, articole şi editoriale dedicate Revoluției Române din Decembrie 1989 din calitatea de cercetător şi Director Editorial al publicației CAIETELE REVOLUŢIEI (2012).

Are o experiență de peste 15 ani în domeniul analizei relațiilor internaționale, aria sa de expertiză incluzând afaceri externe şi politici de securitate, cu precădere în spaţiul ex-sovietic, precum şi relația dintre Republica Moldova şi România. Este doctor în istorie din 2003 cu o teză legată de geopolitica României în epoca celui de-Al Doilea Război Mondial. A absolvit Colegiul Național de Apărare (1998) şi Facultatea de Istorie (1994) a Universității din București. A publicat lucrarea Sub povara marilor decizii (ediția a I-a la Editura Scripta, 2007 şi ediția a II-a la Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013) şi numeroase articole științifice apărute în revistele Europa XXI, Revista de Istorie Militară, Document (Buletinul Arhivelor Militare Române), Dosarele Istoriei, Istorie şi Civilizație, Historia, Lumea Magazin. A fost nominalizat la Marele Premiu al Clubului Român de Presă pentru talk-show pe anul 2000 cu  producția de televiziune Balcanii în flăcări.

Bogdan-Alexandru Jitea este doctor în istorie al Universității București (2012) cu teza Dizidentă și conformism în cinematografia regimului Ceaușescu. Domeniile sale de interes sunt istoria cinematografiei, propaganda vizuală în regimurile totalitare și politica culturală ceaușistă. Bogdan Jitea a fost expert în cadrul Direcției Români din Afara Țării din Institutul Cultural Român (2007-2015), cercetător în cadrul Institutului Român de Istorie Recentă (2010-2013), cercetător în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (2013-2014), cercetător postdoctoral la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2014-2015). În prezent este cercetător în cadrul Arhivelor Naționale de Film unde coordonează proiectul Filmografia filmului documentar vechi (1897-1948). Este autor a numeroase studii și articole despre istoria cinematografiei românești și realizator al filmului documentar Epopeea Națională Cinematografică (2011). Printre ultimele titluri publicate se numără volumul Catalogul filmului documentar românesc (1897-1929), Editura Paradis, București, 2017 și studiile The Filmmakers and the Securitate during the Ceausescu regime. The Alexandru Tatos case, Analele Universității din București – Istorie, 2017, Avatarurile cinematografiei de tranziție. Studiu de caz R.A. CINEROM, Politicile filmului (vol. II), Editura Tact, Cluj-Napoca, 2017.

Sebastian Rusu este jurnalist de politică externă, editor la portalul Jurnalistii.ro, expert colaborator al Asociației Europene de Studii Geopolitice şi Strategice “Gheorghe I.  Brătianu” (AESGS).

Din anul 2012, este doctor în științe sociale cu teza „Confruntări politico-ideologice în alegerile din deceniul al IV-lea 1930-1940”, unde a analizat imaginarul politic şi construcția electorală a partidelor politice din România Mare.

A publicat articole de politică internă, externă precum şi de istorie electorală. Jurnalist de politică externă, specializat în problematica spațiului ex-sovietic: Republica Moldova, absolvent al Ecole Doctorale En Science Sociales, AUF. A debutat în presa centrală în anul 2007, unde a abordat chestiuni de politică externă, internă și apărare. De-a lungul timpului, a scris la Curentul, Newsin, Adevărul, Evenimentul Zilei, Evenimentul Zilei de Chișinău, Pagina de Rusia, Politikon.md.

Centrul de Consultanță Istorică se lansează la Galeria Întâlnirilor

Joi, 19 octombrie, de la ora 18.30, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București, sector 2) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur.  Cu această ocazie va avea loc lansarea Centrului de Consultanță Istorică, primul centru specializat în acest domeniu din România. Invitați: Mihai Burcea, Dan Drăghia, Theodora Enache, Bogdan-Alexandru Jitea, Dumitru Lăcătușu și Áron Szele. Evenimentul se derulează cu sprijinul Centrului de Consultanță Istorică, Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane și Youngminds.

În cadrul evenimentului, cercetătorii CCI vor discuta despre diferențele dintre istoria oficială și consultanța istorică, ce înseamnă realizarea și documentarea unei investigații istorice, proces, film sau roman, dar și despre metodele și sursele consultanței istorice. 

Primele centre de consultanță istorică din statele occidentale au fost înființate ca răspuns la nevoia unor comunități, companii și instituții de a-și cunoaște istoria. Descoperirea originilor și a trecutului nu ar fi fost posibilă fără ajutorul istoricilor care s-au implicat în documentarea și scrierea acestor istorii cu metodele proprii cercetării. În România, acest domeniu este la început de drum. Absența consultanților istorici s-a remarcat prin modul în care au fost soluționate cazurile foștilor deținuți politici care și-au cerut drepturile în instanță, cele ale tuturor persoanelor care au fost deposedate ilegal de drepturile și proprietățile lor de către regimul comunist și în timpul proceselor „torționarilor” comuniști.

Dumitru Lăcătușu, Centrul de Consultanță Istorică

Echipa Centrului de Consultanță Istorică este formată din Mihai Burcea, Dan Drăghia, Theodora Enache, Bogdan-Alexandru Jitea, Dumitru Lăcătușu și Áron Szele, doctori și cercetători în domeniul istoriei și științelor politice, fiecare specializat într-un anumit domeniu de cercetare. Serviciile de consultanță se adresează atât celor care doresc să-și documenteze trecutul personal sau familial, cât și instituțiilor interesate în reconstituirea istoriei unei localități ori companii sau posturilor de televiziune, radio și presei scrise care au programe și rubrici de istorie. Centrul de Consultanță Istorică oferă asistență de specialitate și caselor de avocatură, de fiecare dată când au cazuri care necesită cercetare și consultanță istorică, sau celor din domeniul filmografiei atunci când vor să documenteze proiectele la care lucrează. Nu în ultimul rând, la serviciile noastre pot apela și toți cei care doresc amenajarea unor muzee ale comunismului sau despre alte teme și subiecte istorice ori care sunt interesați să cunoască cum sunt organizate muzeele similare din alte state.

Despre Centrul de Consultanță Istorică (CCI)

CCI este un centru privat de cercetare în științele socio-umane, ai cărui membri sunt doctori și cercetători cu pregătire în domeniul istoriei și științelor politice. Experiența membrilor este una vastă: de la redactarea a numeroase lucrări de specialitate, articole în presă, realizarea de baze de date istorice, documentarea unor evenimente sau filme istorice până la elaborarea de plângeri penale împotriva „torționarilor” regimului comunist. Pentru mai multe informații: http://consultantaistorica.ro/echipa/

Obiectul de activitate al centrului îl reprezintă oferirea unor servicii specializate și individualizate de cercetare și consultanță istorică și desfășurarea de investigații istorice. Serviciile se adresează persoanelor private, companiilor, localităților, instituțiilor de stat, caselor de avocatură și tuturor celor care au nevoie în activitățile lor de cercetare și documentare în arhive, biblioteci sau alte baze de documente. Mai multe despre serviciile centrului: http://consultantaistorica.ro/servicii/ 

Contact:office@consultantaistorica.ro, 

dumitru.lacatusu@consultantaistorica.ro, 

www.consultantaistorica.ro, 

+40727271619 (Dumitru Lăcătușu)

Bogdan Jitea: „Azi doar politicile cinematografice din Rusia lui Putin, cu predilecţia către filmele istorice ce glorifică trecutul în sensul dorit de regim, ar putea fi considerate un corespondent al Epopeii Naţionale Cinematografice”.

Foto ANAV

În data de 28 octombrie 2015 a avut loc la Gallery, sediul Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane, prima ediţie a Galeriei Întâlnirilor. Subiectul întâlniri: „Epopeea naţională cinematografică între Burebista şi Ceauşescu. Istorie sau propagandă?” Invitaţi: Bogdan Jitea, Mihai Fulger şi Călin Hentea. A fost proiectat şi s-a dezbătut pe marginea filmului documentar Epopeea Naţională Cinematografică (2011, 68'), regia: Bogdan-Alexandru Jitea, după un scenariu de Bogdan-Alexandru Jitea şi Floarea Codrea.

Galeria Întâlnirilor: Dragă Bogdan, am să intru abrupt în subiect: ce este Epopeea Naţională Cinematografică şi ce rol a avut?

Bogdan Jitea: Mulţumesc şi eu pentru şansa de a prezenta filmul la Gallery. Epopeea Naţională Cinematografică este un proiect schiţat în ultimii ani ai regimului Gheorghiu-Dej, dar aplicat cu precădere în timpul regimului Ceauşescu, prin care se urmărea rescrierea istoriei românilor prin intermediul filmelor istorice din perspectiva tezelor oficiale naţional-comuniste. Este aşadar o comandă politică pentru care s-au mobilizat resurse materiale şi umane uriaşe şi care a reprezentat un redutabil instrument propagandistic.

Galeria Întâlnirilor: Crezi că Epopeea şi-a atins scopul?

Bogdan Jitea: În mare parte şi-a atins scopul şi pentru că efortul industriei cinematografice în această direcţie face parte dintr-un context ideologic mult mai larg de difuzare a tezelor oficiale ale naţional-comunismului, alături de literatura de gen, de teatrul istoric, de artele plastice, de discursul istoriografic din manualele şcolare. Insistenţa pe o serie de mituri politice - originile şi continuitatea poporului român, suveranitatea şi unitatea naţională, ubicuitatea inamicilor interni şi externi şi imaginea paternalistă a Conducătorului omnipotent - a contribuit la succesul epopeii naţionale cinematografice în crearea unei naraţiuni istorice inteligibile pentru masele largi de spectatori. Bineînţeles, în beneficiul direct al regimului Ceauşescu ce-şi legitima astfel poziţia politică prin racordul la istoria naţională.

Galeria Întâlnirilor: De cât succes se bucurau în rândul publicului filmele cuprinse în Epopeea Naţional Cinematografică?

Bogdan Jitea: Dacă privim statisticile intrărilor la cinema de până în 1989, vom observa că în top 10 al filmelor româneşti, 8 sunt filme istorice. Printre cele mai de succes au fost  cele iniţiale, Dacii, Columna sau Mihai Viteazul care se bucură şi acum de aprecierea românilor. Cu cât înaintăm mai mult în epoca Ceauşescu şi ne apropiem de momentul 1989, cu atât discursul din filmele istorice realizate în această perioadă  devine din ce în ce mai ideologizat şi transparent-propagandistic, ceea ce a avut ca efect îndepărtarea marelui public.

Galeria Întâlnirilor: Cum ai ajuns să regizezi documentarul Epopeea Naţională Cinematografică?

Foto ANAV

Bogdan Jitea: În primăvara anului 2011 am propus Institutului Român de Istorie Recentă realizarea unui serial documentar, în 8-10 episoade, fiecare axându-se pe o problemă specifică filmului românesc din anii regimului Ceauşescu. Eu ar fi trebuit să coordonez  echipa de cercetare a acestui proiect ambiţios şi să scriu scenariile episoadelor. La momentul respectiv era prevăzut un regizor profesionist. Însă sistarea fondurilor după ce se strânseseră materiale şi se realizaseră interviuri pentru 3 episoade, a făcut ca proiectul să intre în stand by. Atunci m-am hotărât să preiau responsabilitatea de a realiza personal primul film pe care l-am scris şi l-am regizat aproape fără buget. 

Galeria Întâlnirilor: Are acest documentar  şi o continuare? În ce stadiu este acest proiect?

Bogdan Jitea: Am materiale pentru următoarele 2 episoade care ar trebui să trateze problema cenzurii în cinematografia ceauşistă şi a modului în care cineaştii au reacţionat la ea. Chiar am o schiţă de montaj preliminar de vreo 3 ore a materialelor filmate. Din păcate lipsa finanţării face ca momentan acest proiect să nu poate fi finalizat.

Galeria Întâlnirilor: Noi, cinefilii amatori ne întrebăm uneori dacă istoria a fost aşa cum ne este prezentată în filme? Dacă lucrurile s-au petrecut măcar aproximativ ca ceea ce vedem pe marele sau micul ecran sau cineva a reconstruit la comandă ceea ce ne este oferit?

Bogdan Jitea: În cazul epopeii naţionale cinematografice lucrurile sunt foarte clare. Comisia ideologică a CC al PCR a stabilit în 1968, la cererea directă a lui Nicolae Ceauşescu, un plan tematic de perspectivă, prin care se urmărea punctarea cinematografică a principalelor momente ale istoriei naţionale. Majoritatea subiectelor care au fost trecute în plan s-au concretizat mai devreme sau mai târziu. Spre exemplu, filmul despre Mircea el Bătrân a fost realizat la nu mai puţin de două decenii. Gruparea filmelor istorice într-un adevărat tratat vizual de istorie naţională s-a realizat cu amplul concurs al cineaştilor, numiţi în documente adevăraţi „istoriografi cinematografici” şi cu supravegherea extrem de strictă a ideologilor partidului. Aşadar a fost un program politic urmărit cu tenacitate de-a lungul întregii perioade ceauşiste.

Galeria Întâlnirilor: Oare semăna Mihai Viteazul cu Amza Pellea? Putea Mircea cel Bătrân să-l instruia pe viitorul Vlad Ţepeş? A existat cu adevărat regele dac Burebista sau este doar o fantasmagorie cinematografiei comuniste?

Bogdan Jitea: Mai curând seamănă Amza Pellea cu Mihail Viteazul personajul romantic aşa cum şi l-a imaginat Nicolae Bălcescu în cartea lui diseminală, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul. Este de fapt o imagine mitică ce şi-a adus o contribuţie decisivă la crearea statului unitar naţional modern, având slabe legături cu personajul istoric real, după cum în mod convingător a explicat istoricul Lucian Boia. În cazul discuţiei lui Mircea cu viitorul Vlad Ţepeş avem de-a face cu o mistificare grosolană. Mircea nu ar fi avut cum să-l instruiască pe tânărul Vlad pentru simplu motiv că a murit cu 13 ani înainte ca acesta să se nască. În ceea ce-l priveşte pe Burebista din filmul din 1980 de Vitanidis, e clar că avem de-a face cu o proiecţie imaginară ce ţine de regulile protocroniste şi n-are decât teoretice legături cu căpetenia getă de secol I î.Hr.. Burebista îi oferea lui Ceauşescu legitimarea supremă; constructul imaginar al statului regelui get (unitar, centralizat, autoritar, respectat de „ceilalţi”) semănând frapant cu proiectul politic al dictatorului comunist. 

Foto ANAV

Galeria Întâlnirilor: Toate aceste filme istorice conţin o cantitate uriaşă de minciuni, de falsuri, de denaturări istorice. Doar regimul de la Bucureşti se folosea de cinematografie pentru a manipula politic? Există azi un corespondent a ceea ce se întâmpla cu Epopeea Naţională Cinematografică?

Bogdan Jitea: Epopeea Naţională Cinematografică a fost un proiect unic inclusiv la consecvenţa şi amploarea cu care s-a urmărit direcţia filmului istoric, în tentativa de a se realiza un adevărat tratat de Istorie vizuală. A fost posibil acest efort, urmărit pe un sfert de secol, tocmai pentru că beneficia de întreg sprijinul unei industrii cinematografice centralizate şi complet etatizate şi pe baza deciziilor trasate de producătorul unic, Partidul-Stat personalizat de Conducătorul său suprem, Nicolae Ceauşescu. Azi doar politicile cinematografice din Rusia lui Putin, cu predilecţia către filmele istorice ce glorifică trecutul în sensul dorit de regim, ar putea fi considerate un corespondent al Epopeii Naţionale Cinematografice.

Galeria Întâlnirilor: Cum te-ai simţi la Galeria Întâlnirilor? La ce alt subiect ai fi interesat să participi în cadrul acestui format?

Bogdan Jitea: M-am simţit excelent, în mare parte datorită prietenilor care animă acest concept. M-ar interesa să particip la organizarea unei suite de seri de film discutate ulterior interdisciplinar, cu invitaţi din diferite câmpuri de interese. Cred că ar ajuta foarte mult la înţelegerea mai bună a cinematografiei prin comunicarea între specialişti şi amatori ai acestei arte totale. 

Galeria Întâlnirilor: Mulţumesc!