Numele designerului român Maria Lucia
Hohan a făcut din nou înconjurul lumii în luna aprilie, odată cu lansarea
albumului Lemonade,
semnat Beyoncé.
Lemonade a avut un debut frapant, cu
vânzări de aproape 500.000 de exemplare în prima săptămână, iar
comentatorii au dorit să afle cât mai multe despre acest album, inclusiv despre
ținutele celebrei cântărețe. Una dintre aceste ținute - o rochie vaporoasă
denumită Meteora -
poartă eticheta brandului românesc MLH și a stârnit interesul unor reviste
de renume, precum Billboard Magazine.
Cu toate că, în ultimii ani, creațiile
sale au ajuns să fie purtate de câteva dintre cele mai faimoase femei din lume
- precum Nicole Kidman, Shakira, Jennifer Lopez sau Rihanna, designerul Maria
Lucia Hohan (36 de ani) este destul de puțin cunoscută în România.
Aventura
ei în lumea modei de lux a început în urmă cu 10 ani, când a absolvit L'Institut Supérieur des Arts Appliqués din Paris. A făcut apoi un stagiu la casa de
modă Krizia din Milano, după care s-a întors acasă și și-a deschis, cu 800 de
euro, propriul atelier.
În ciuda
succesului său în exclusivistul cerc de la Hollywood, Maria Lucia Hohan a rămas
la București și este o prezență discretă atât în viața publică, cât și în presa
românească.
PressOne: Am citit că, inițial, ați vrut să faceți design de
interior și mai apoi v-ați descoperit pasiunea pentru design vestimentar. Cum
s-a întâmplat trecerea?
Maria Lucia Hohan: A fost o
alegere și o oportunitate în același timp. Pasiunea pentru designul interior a
rămas, dar ocazia de a studia moda la Paris nu putea fi trecută cu vederea de
un copil de 18 ani. Ulterior am fost complet cucerită, astfel că moda a devenit
cariera mea.
Găsesc că sunt multe similitudini între cele două domenii
și, de fiecare dată când pot, am tendința să schimb amenajarea interioară a
spațiilor în care trăiesc, lucrez sau pe care le vizitez în vacanță.
PressOne:Cum arată
lumea studenților la design vestimentar din Paris?
- La fel ca universul oricărui alt student în cel mai
frumos oraș din lume. Firește că, la vremea respectivă, nu am avut acces la tot
ce oferă acest loc incredibil, dar am avut acces la muzee, la străzi, la
arhitectura orașului. Îmi amintesc că mă trezeam cu drag, la simplul gând că
voi vedea din nou Parisul.
Mergeam cu autobuzul și mă uitam cu o plăcere imensă pe
geam, îi priveam pe oamenii de lângă mine și mă gândeam că înțeleg perfect de
ce sunt atât de zâmbitori. Locul în care trăiești, în care înveți, te
influențează enorm.
Am adorat fiecare clipă și am sentimentul că, mai mult
decât școala în sine, m-au format anii în care am locuit acolo și în care am
"consumat" toată informația culturală pe care am putut să o extrag.
În plus, am fost nevoită să mă descurc într-un mediu
destul de ostil, singură și complet neobișnuită cu tot ce presupune adaptarea,
de la limbă până la sistemul bancar.
PressOne: Ce ați
păstrat, stilistic, din acea perioadă?
- Aprecierea
pentru lenjeria franceză, pentru interioarele lor, pentru stilul lor natural și
fără prea multă emfază, obsesia pentru confort, de unde și intenția mea de a
transforma rochia de seară într-un veșmânt mai simplu și foarte comod. Fără prea multe accesorii, prea multe
restricții.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu