Căutați «gleTierra» lui Aurel Tar la ICR

Vă recomand un eveniment cu adevărat inedit - expoziția de pictură «gleTierra», semnată de artistul vizual Aurel Tar și care este găzduită de Sala mare a Institutului Cultural Român (2-15 iunie 2020).

Este prima expoziție organizată la sediu de către Institutul Cultural Român după cele mai bine de două luni de izolare provocate de pandemia de Covid 19.

Cred că este prima expoziției organizată de ICR în principal pentru mediul online. Evident, aceasta poate fi văzută și offline de doritori, în condițiile medicale stricte prevăzute de către autoritățile române pentru prevenirea răspândirii virusului Covid 19

Aurel Tar își modifică, în acest proiect, stilul de a-și lucra tablourile. După cum

Foto: Lucian Muntean

sugerează titlul, Aurel Tar a „împrumutat” gletiera de zidărie și a transformat-o  într-un instrument de lucru artistic. Cum bine se știe, gletiera este folosită în mod special pentru decorarea suprafețelor interioare. Cu aplicare ușoară, utilizabil cu diverse tehnici și instrumente de lucru, permite rezultate estetice diversificate, bi și tridimensionale. Datorită structurii gletierei, în funcție de tehnica de aplicare utilizată se pot obține decorațiuni prețioase și originale. Cu rapiditate se pot recrea suprafețe foarte realiste sau abstracte, fără limite, care nu mai sunt legate de materia însăși, ci de estetica dorită. Aurel Tar fructifică la maxim posibilitățile acestui instrument, dovedind o incredibilă iscusință în mânuirea acestuia.

Mai mult, titlul proiectului -«gleTierra» - trimitere și la cuvântul spaniol „tierra” (pământ), la spectacolul vieții perceput de artist în călătoriile documentare recente în Etiopia, Chile, Capul Verde și transpus vizual in pictură.

Foto: Lucian Muntean

Demersul artistului a fost provocat, într-o primă fază, de faimoasele şi misterioasele desene din Chile, semne ale unei civilizații vechi. Liniile drepte, triunghiurile, spiralele, păianjenii, maimuțele, peștii, rechini sau balene ucigașe, lame, șopârle sau flori reprezintă pentru Aurel Tar semne care trimit la mesaje care acoperă o arie mare: de la mesajul religios sau filozofic, până la mesajul cotidian, de la reprezentare mitologică, până la arta contemporană.

În linii mari, proiectul «gleTierra» încearcă o armonizare între abstract și figurativ, între gestualitatea artistică explozivă versus demersul riguros-clasic.

Masa cromatică este expusă unei tensiuni, antrenată de o dinamică între spectacolul ”semnelor” și folosirea gletierei. Paleta este dominată de alb, iar formele sunt animate de gesturi puternice.

Lucrările din această expoziție sunt mixt de liant acrilic și nisip pe pânză.

Foto: Lucian Muntean

Aurel Tar folosește și lucrări mai vechi asupra cărora intervine cu aceeași tehnică.

Tema principală a expoziției este portretul, iar publicul va putea identifica cu ușurință elemente din spații culturale vizitate de-a lungul timpului de artist.

Aurel Tar spune că actualul proiect «gleTierra» este ceea ce se numește un studiu artistic. Că a studiat tehnica și stilul artistului portughez VHILS și că a găsit o cale de exprimare artistică proprie. Trebuie spus că VHILS este cunoscut pentru intervenții asupra zidurilor prin decapare parțială, crestare, cioplire, sau chiar prin explozii controlate, această tehnică fiind considerată una dintre cele mai inovatoare abordări artistice în ceea ce privește arta urbană din ultimii ani.

Foto: Lucian Muntean

Aurel Tar este absolvent al secției de Pictură – Universitatea de Arte și Design din Cluj (promoția 1997).  Începând cu anul 2000 este artist vizual activ în București, unde a participat la expoziții personale și proiecte de grup, printre care „EUROPE IN ART”/ HVB Group, MNAC, București (2005); „EST/VEST. 20 - Exit and Transfer Information”, Atelier 030202, București, (2009); „Platforma 11”, workshop art, Leipzig; (2011); „Colouring the Grey”, Nasui Gallery, Special Projects section, 4th Biennale of Contemporary Art, Artplay Design Centre, Moscova (2011); Atelier 030202, București (2012); "G-Code"- Atelier 030202, București (2013); „Brigada Columna”, Black  Cube-Galateca Gallery, București (2016); „Copyator”- Apollo 111,  București (2017).

Expoziția-manifest „Glass fish, glass world. What would you choose?”, la Muzeul Național al Literaturii Române

Sub nici o formă nu trebuie să ratați expoziția-manifest „Glass fish, glass world. What would you choose?”, semnată de artiștii Mirela Trăistaru și Cristi Farcas. Vineri, 21 februarie 2020, ora 17.00, la Muzeul Național al Literaturii Române (Calea Griviței 64-66) va avea loc vernisajul acestui eveniment statement. Prezintă: criticul de artă Pavel Șușară și curatorul expoziției - subsemnatul.

Toți resimțim senzația că trăim vremuri apocaliptice. Cum a luat naștere această criză de „sfârșit de lume“ și ce înseamnă ea pentru mișcările artistice și pentru artiștii contemporani?

Concepută sub formă de instalație, aduce în atenția publicului o temă foarte actuală: degradarea mediului înconjurător și susține demersul prin care arta a devenit un instrument din ce în ce mai des folosit pentru a „sancționa” modul în care omenirea a abandonat datoria de a proteja și conserva habitatul.

Artista Mirela Trăistaru consideră că este important ca artiștii contemporani să propună demersuri care să se concentreze pe schimbarea unor comportamente și mentalități, pentru că arta deține propriile mijloace de comunicare.

Cristi Farcas propune o reprezentarea vizuală a celebrei întrebări – ce alegi? Viața sau moartea? – într-o interpretare provocatoare și contemporană. Viața e reprezentată printr-un material filmat, folosind culori de contrast la limita kitsch-ului iar moartea este reprezentată prin estetica urâtului, culori desaturate, întunecate, într-o notă satirică.

Expoziția „Glass fish, glass world. What would you choose?” este unul dintre puținele proiecte artistice din România care încearcă să sublinieze fragilitatea și limitarea lumii contemporane și care trage un semnal de alarmă asupra problemelor din mediul înconjurător. Expoziția pune în discuție relația dintre natură, societate și politică și încearcă să creeze o dezbatere despre rolul pe care îl poate juca demersul artistic în urzeala complexă a politicii, a științei și a societății.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 21 Februarie 2020 – 13 martie 2020.

Programul de vizitare a expoziției: Luni – Vineri,  în intervalul orar 10.00 – 18.00

Istoria Brașovului animată de artistul Cristi Fărcaș.

Dacă aveți drum prin Brașov, sub nici o formă nu trebuie să ratați video mapping-ul și extraordinara animație realizată de artistul vizual Cristi Fărcaș - plecând de la macheta veche de peste 100 de ani a cetății Brașovului. Lucrarea reprezintă o premieră națională pentru un muzeu de istorie și o metodă alternativă interactivă de a învață istoria, oferind vizatorilor un ,,ghidaj” prin mapping show, proiecții video, aplicații interactive și realitate virtuală.

Punctul de plecare al proiectului a fost macheta ,,Cetatea Brașovului în perioada medievală”, operă a profesorului de desen sas Johann Hermann, realizată în 1896, care poate fi considerată prima amenajare de tip muzeal din istoria muzeelor brașovene. Această piesă simbol a patrimoniului brașovean a fost pusă în valoare cu ajutorul unei instalații multimedia semnată de Cristi Fărcaș.

Cristi este un artist vizual preocupat de noile media - video şi online. Are o bogată experienţă în operatorie TV şi film, iar în ultimul timp este atras tot mai mult de potențialul artistic al animației.

Reamenajarea expozițională a inclus și a doua machetă a expoziției permanente din Bastionul Țesătorilor, operă a muzeografilor brașoveni ai Muzeului Regional Brașov, realizată în 1961, cu ocazia deschiderii bastionului istoric drept secție a muzeului. Macheta din perioada comunistă prezintă cartierul românesc al Brașovului modern, Scheiul în jurul anului 1900. 

Cristi Fărcaș a făcut animație și pentru macheta Muncitorească.

Cum s-a ajuns aici? Muzeul Județean de Istorie Brașov – director Nicolae Pepene- a refăcut de curând expoziția permanentă de la Bastionul Țesătorilor, aducând la viață piesele istorice prin intermediul noile tehnologii și artiștilor care le folosesc.

Proiectul cultural ,,Brașovul / 3 M” este un demers inter și multidisciplinar, prin care a fost prezentat patrimoniului istoric arhitectural al Brașovului pe trei machete, în trei ,,dimensiuni” istorice ale orașului: Medieval, Modern și Muncitoresc; prin trei tipuri de acțiuni: Media digitală, Modul de arhitectură și Modul de amenajare expozițională.

Eu sunt, tu eşti, el este - Artişti contemporani interpretează lampa Bauhaus - COLECŢIA WALTER SCHNEPEL

In 1924, a man called Wilhelm Wagenfeld started working in the Bauhaus workshop in Weimar where he received a simple assignment from Laszlo Moholy-Nagy: to design a lamp. The result was the object known today simply as “the Bauhaus lamp” and which has become more than any other the embodiment of Bauhaus designs as defined by Gropius. The aesthetic of the lamp is directly connected the philosophy which re-thought every day items from a minimalist, functional perspective and eliminated all redundant details.

When Walter Schnepel associated with Wagenfeld to re-issue the Bauhaus lamp in 1980, he also looked for a way to re-define the iconic form and anchor it in contemporary culture in a different way than as a historical artifact which was still relevant but had to be respected as such. Instead, he chose to initiate a chain reaction, inspired perhaps by his collection of Fluxus art: a performance event which gave the historical object a new and different lease on life by going against its intended function as an industrial product. He understood that any iconic object lives on as long as it is subject to interpretations and, ultimately, debate, and decided to offer it to artists to alter it as they saw fit.

By the contribution of artists such as Jochen Fischer, Christian Gürtler, Richard Hamilton, Alison Knowles, Christiane Möbus, Aldo Mondino, Paul Renner, Daniel Spoerri, Dieter Roth, Ben Vautier, Ay_O among many others, the new Bauhaus lamps on view live now at the intersection of two worlds: one where the purity of form still exists and another one, where they are the first layer of a palimpsest, a metaphor of living history and individuality.

The exhibition marks and celebrates the 100 years since the founding of the Bauhaus School in Weimar in 1919 by architect Walter Gropius.

About Walter Schnepel
Walter Schnepel has been collecting since the 1960s and during the years has amassed a significant body of Fluxus art (Joseph Beuys, Daniel Spoerri, Wulf Vostell, Arthur Köpcke, Takako Saito, Nam Jun Paik and many others). The collection which includes over 2,000 items has been exhibited in museums (most recently at the Ludwig Museum in 2017).

Opening Thursday 20^th June, 19:00. The exhibition will remain open between 20^th June – 12 August 2019.

Partners: Tecnolumen, Cluj-Napoca City Hall and Local Council

Sponsors: Banca Transilvania, Weberbau, Distral.

//

În 1924, un bărbat pe nume Wilhelm Wagenfeld a început să lucreze în atelierul Bauhaus din Weimar unde a primit o sarcină simplă din partea lui Laszlo Moholy-Nagy: să creeze un design nou pentru o lampă. Rezultatul a devenit un obiect cunoscut astăzi drept “lampa Bauhaus” şi care, mai mult decât oricare altul, a devenit întruparea şcolii de design Bauhaus aşa cum a fost ea definită de Gropius. Estetica lămpii este corelată direct cu filosofia care a re-creat obiecte de zi cu zi dintr-o perspectivă minimalistă şi funcţională, prin eliminarea tuturor detaliilor redundante.

În timp, ea a devenit simbolul bunului gust şi obiect de colecţie. Este ironic faptul că lampa Bauhaus care, la fel ca şi alte obiecte Bauhaus, a fost creată în mod programatic să arate ca un produs în serie, industrial, şi care trebuia să fie produsă în serie, s-a dovedit a fi şi prea scumpă ca să fie produsă în serie şi prea revoluţionară ca design ca să devină populară.

Când Walter Schnepel s-a asociat cu Wagenfeld în 1980 ca să recreeze lampa Bauhaus, el a căutat şi o modalitate de a redefini forma iconică şi de a o ancora în cultura contemporană într-un alt fel decât ca artefact istoric încă relevant și care trebuie respectat. S-a hotărât să iniţieze o reacţie în serie, inspirată poate de colecţia sa de artă Fluxus: un performance care a conferit obiectului istoric o nouă viaţă mergând contra funcţiei sale iniţiale de produs industrial. El a înţeles că orice obiect istoric trăieşte cu adevărat doar atâta timp cât este subiect al interpretărilor şi dezbaterilor. Astfel s-a decis să ofere acest obiect istoric unor artiști care să îl modifice după cum cred ei de cuviinţă.

Prin contribuţia unor artişti precum Jochen Fischer, Christian Gürtler, Richard Hamilton, Alison Knowles, Christiane Möbus, Aldo Mondino, Paul Renner, Daniel Spoerri, Dieter Roth, Ben Vautier sau Ay_O, noile lămpi Bauhaus există acum la intersecţia a două universuri: cel în care puritatea formei există încă şi un altul, în care ele sunt stratul de bază al unui palimpsest, o metaforă a unei istorii vii şi a individualităţii.

Expoziția marchează și sărbătorește cei 100 de ani trecuți de la înființarea Școlii Bauhaus la Weimar în 1919 de către arhitectul Walter Gropius. 
 

Despre Walter Schnepel

Walter Schnepel colecţionează din anii ’60 şi a acumulat o colecţie importantă de artă Fluxus (Joseph Beuys, Daniel Spoerri, Wulf Vostell, Arthur Köpcke, Takako Saito, Nam Jun Paik, printre alții). Colecţia sa include peste 2,000 artefacte şi a fost expusă în numeroase muzee (cel mai recentla Ludwig Museum în 2017).

Vernisaj joi 20 iunie, ora 19:00. Expoziția rămâne deschisă în intervalul 20 iunie – 12 august 2019.

Parteneri: Tecnolumen, Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca

Sponsori: Banca Transilvania, Weberbau, Distral.

Un Doll-hall Dollcore în Săptămâna Internațională a Muzicii Noi

25 mai, ora 21, Teatrul Apollo 111

(în Palatul Universul, Str. Ion Brezoianu 23-25)

(în cadrul Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi 2019)

DollCore Doll-Hall in Doll Moll - de Irinel Anghel

Declanșator de animare și dezanimare a corpurilor, vocilor, obiectelor și instrumentelor.

Genul: doll-hall

Stilul: dollcore

Tonalitatea: doll moll

cu

Irinel Anghel & Friends: A-C Leonte, Călin Torsan, Bogdan Frigioiu, Mircea Honceriu, Alexandru Bîrsan, Matei Gheorghe, Alex Bălă, Sabina Ulubeanu, Daniel Stancu, Reka Csapo Dup, Cristina Lilienfeld, Smaranda Găbudeanu, Valentina Iordache, Alexandra Dascălu, Alexandru Claudiu Maxim, Alina Tofan, Luiza Matilda Mitu, Robert Băjenaru.

Invitată: Păpușa Patricia

Nici călare nici pe jos nici om nici păpușă nici performer nici spectator nici predictibil nici impredictibil nici real nici imaginar. Și călare și pe jos și om și păpușă și performer și spectator și predictibil și impredictibil și real și imaginar. 

Cum se vor întâlni acolo, la Teatrul Apollo 111, pe 25 mai, în Dollcore Doll-hall in Doll Moll, Eminescu cu Isabella Rosellini, cu Mozart, cu majoretele electrice, cu David Lynch, cu Cleopatra, cu A-C Leonte, cu Kurt Schwitters, cu Rotheads, cu Spălătorul de creiere, cu Irinel, cu păpușa Patricia, cu Pinocchio, cu saxul turbat, cu umbra, cu umbrelele, cu acadelele, cu serviciul de protecție a datelor personale, cu păpușa care paște, cu Cenușăreasa și cu omul care își leapădă pielea? Ce pun la cale?   

Cine e performer, cine e spectator, care e păpușă, care e om? Limitele vor fi puse în discuție într-o halucinație artistică de o oră, după care întrebările vor persista: sunt utile lucrurile inutile? aveți oare CV-ul actualizat? vă place Boris Vian? aveți îndoieli existențiale? totul e OK în Rai? cum vă creșteți nivelul de serotonină? vă place catifeaua albastră? 

Sonorizare: Green Sound Team

Intrarea e liberă.

Expoziție Transmission Cluj: Cel ce vorbea cu plantele

Spațiu Intact vă invită joi 16 mai, începând cu ora 20:00, la inaugurarea expoziției TRANSMISSION CLUJ: Cel ce vorbea cu plantele, a artistului francez Yann Toma.

Desfășurată cu prilejul Zilei Internaționale a Luminii (16 mai) și în cadrul Sezonului Franța România 2019, instalația propusă de artistul francez dezvoltă într-o manieră temporară un lanț uman de transmitere a semnalelor luminoase Morse prin centrul orașului Cluj-Napoca.

În acest al doilea episod al proiectului său Transmission Roumanie pe care îl realizează la nivel național (în București-Cluj-Napoca-Iași-Timișoara), artistul încearcă să ne atragă atenția asupra explorării unei conștiințe ecologice planetare și criticii a ceea ce curatorul Cristian Nae a numit capitalocen (un alt nume pentru antropocen), dezvoltând o istorie alternativă / o ficțiune care se folosește de plantele Grădinii Botanice din Cluj-Napoca precum și de uzina Tehnofrig ce a existat în clădirea actuală a Centrului de Interes.

Aceste plante, moștenitoare de drept ale unor experimente științifice desfășurate în anii 20 ai secolului trecut de către un misterios Cabinet M, sunt pregătite să ne livreze toate secretele pe care le dețin. Împreună cu voluntari clujeni ai companiei Ouest- Lumière, Yann Toma devine traducătorul lor și va transcrie gândurile adunate pe pereții Centrului de Interes. Devenite cuvinte, aceste gânduri vor fi exprimate în noaptea de 16 mai prin intermediul luminii cu ajutorul unor module Morse instalate în diferite părți ale Clujului: Centrul de Interes, strada Horea, Piața Unirii, Grădina Botanică.

Despre Yann Toma

Artist-cercetător, el este președinte pe viață al Companiei Ouest-Lumière și observator artist la ONU, unde se găsește în calitate de artist antreprenorial. Expoziția sa personalăDynamo - Fukushima (Grand Palais, 2011) a adunat peste 17.000 de persoane în două zile, iar opera sa participativă Human Energy (decembrie 2015) a marcat un moment de cotitură important în cariera sa, întruchipând deciziile luate în timpul negocierilor COP21, mai ales aceea de a nu depăși cu mai mult de 1,5 grade Celsius încălzirea globală. Artistul a adunat 75 milioane de oameni în jurul Turnului Eiffel printr-o aplicație smartphone (Runtastic) care le-a permis tuturor să contribuie la acest obiectiv prin caloriile pierdute, transformând clădirea emblematică într-o imensă antenă de transmisie artistică. În septembrie 2016 realizează Human Greenergy, prin care aproape un milion de locuitori din Beijing dansează împreună pentru a ilumina templul Baitaisi White Dagoba.

Favorizează colaborările cu industriașii, actorii din științele politice și filosofii. Munca sa este integrată în Centrul Pompidou și a fost introdus în Fondul Național de Artă Contemporană în 2007. Este profesor universitar de artă și știința artei la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne unde conduce, în cadrul Institutului ACTE, echipa de cercetare Art & Flux, care este la fel de mult un observator de cercetare (teoretic și critic) cât și un laborator de experimentare și producție artistică. Este membru al Institutului de Studii Avansate în Științe și Tehnologie (Ministerul Cercetării).

Despre eveniment

Vernisaj: Joi 16 mai, ora 20:00.

Întâlnire cu Yann Toma și curatorul Cristian Nae începând cu ora 19:00.

Transmisiunea Morse va începe la ora 21,30.

Artist: Yann Toma

Curator general: Cristian Nae

Coordonare și mediere: Mara Rațiu / Daniel Popescu

Organizatori: Spațiu Intact, Compania Ouest-Lumière

Locație: Atrium / Centrul de Interes / Fabricii de Chibrituri 9A

Parteneri: Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, Grădina Botanică ”Alexandru Borza” a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Institut Français, Academic Impact (ONU), Comité International Lumière et Société.

Sponsori: Distral SRL, Weberbau.

//

TRANSMISSION CLUJ: He who spoke to the plants

Yann Toma

Spațiu Intact invites you Thursday, May 16th, starting at 20:00, at the inauguration of the TRANSMISSION CLUJ: He who spoke to the plants, by the French artist Yann Toma.

On the occasion of the International Light Day (May 16th) and belonging to the 2019 France Romania Season, the installation proposed by the French artist temporarily develops a human transmission chain of light Morse signals through the center of Cluj-Napoca.

In this second episode of his Transmission Roumanie project that he is doing at national level (in Bucharest-Cluj-Napoca-Iași-Timișoara), the artist tries to draw our attention to the exploration of a planetary ecological consciousness and to the criticism of what curator Cristian Nae called capitalocene (another name for anthropocene), developing an alternative history / fiction that uses the plants of the Botanical Garden in Cluj-Napoca and the Tehnofrig plant that existed in the current building of the Centrul de Interes.

These plants, heirlooms of scientific experiments conducted in the twenties by a mysterious Cabinet M, are ready to deliver all their secrets. Together with Ouest-Lumière's Cluj volunteers, Yann Toma becomes their translator and transcribes the thoughts gathered on the walls of the Center of Interest. Being spoken, these thoughts will be expressed on the night of May 16 through light using Morse modules installed in different parts of Cluj: Centrul de Interes, Horea Street, Unirii Square, Botanical Garden.

About Yann Toma

Artist-Researcher, he is President for life of Ouest-Lumière Company and artist-observer at the UN, where he is an entrepreneurial artist. His personal exhibition,Dynamo - Fukushima (Grand Palais, 2011), gathered over 17,000 people in two days and his Human Energy participatory work (December 2015) marked an important turning point in his career, embodying the decisions made during the COP21 negotiations , especially not to exceed global warming by more than 1.5 degrees Celsius. The artist gathered 75 million people around the Eiffel Tower through a smartphone application (Runtastic) that allowed everyone to contribute to this goal through the lost calories, turning the emblematic building into a huge artistic transmission antenna. In September 2016, he realizes Human Greenergy, nearly one million people dancing together in Beijing in order to illuminate the Baitaisi White Dagoba Temple.

He favors collaborations with industry managers, political scientists and philosophers. His work is integrated into the Centre Pompidou and was introduced in 2007 in the National Fund of Contemporary Art. He is a professor of art and art science at the Paris 1 Panthéon-Sorbonne University where he runs the Art & Flux research team at the ACTE Institute, which is as much a research observer (both theoretically and critically) as well as a laboratory of experimentation and artistic production. He is a member of the Institute of Advanced Studies in Science and Technology (Ministry of Research).

About the event

Opening: Thursday 16 May, 20:00.

Meeting with Yann Toma and curator Cristian Nae from 19:00.

The Morse broadcast will begin at 21.30.

Artist: Yann Toma

General curator: Cristian Nae

Coordination and mediation: Mara Raţiu / Daniel Popescu

Organizers: Spațiu Intact, Ouest-Lumière Company

Location: Atrium / Centrul de Interes / Fabricii de Chibrituri 9A

Partners: Cluj-Napoca City Hall and Local Council, University of Art and Design Cluj-Napoca, Alexandru Borza Botanical Garden of Babeş-Bolyai University of Cluj-Napoca, Institut Français, Academic Impact (UNU), Comité International Lumière et Société.

Sponsors: Distral SRL, Weberbau.

Mă LOVEsc

Alina Tofan, Răzvan Omotă (performeri), Teo Rădulescu (sound – design) și Valentin Gâtlan (afiș) împreună cu Beciul Național de Artă Contemporană (BNAC) și Manasia prezintă performance-ul Mă LOVEsc, ce va avea loc în zilele de 8 și 10 mai, ora 19:30.

Mă LOVEsc este un perfromance participativ, care invită publicul să lase o amprentă asupra locului și asupra identității artiștilor implicați. Performance-ul aduce în discuție ABUZUL, în toate formele pe care le poate avea (abuz fizic, abuz de putere, abuz emoțional – mai ales atunci când ești diferit de ceilalți, fie ca mod de gândire, fie ca orientare sexuală) și întâmplări reale, personale, legate de spațiu: fosta secție de poliție nr. 10.

 De / cu: Alina Tofan și Răzvan Omotă

 Sound – Design: Teo Rădulescu

 Afiș: Valentin Gâtlan

 Abuzul are loc și din interior, din vina noastră, pentru că noi îi lăsăm pe ceilalți să ne facă rău.

 După performance, vă invităm să rămâneți cu noi la o discuție despre abuz și despre situații din viața voastră când ați simțit că sunteți singur împotriva sistemului, împotriva celorlalți.

 

 ,,Putem folosi orice spațiu, mai ales spațiile dificile dintre cuvinte când vrem să spunem: te iubesc”.

 Mulțumim: Daniel Petrescu și Manasia Hub, F64.