50

4 mai
ora 19:30
la Centrul Național al Dansului București
Blvd. Mărășești 80-82

50

(Semicentenar Irinel Anghel)

50 de minute cu 50 de artiști:

Valentina Iordache, Ana Costea, Bogdan Frigioiu, Robert Bălan, Mihai Militaru, Claudiu Silvianu, Diana Rotaru, Luiza Matilda Mitu, Sorin Romanescu, Cristina Lilienfeld, Cătălin Crețu, Jean-Lorin Sterian, Mihai Pintenaru, Iulia Militaru, Bogdana Dima, Nicole Jutka Stoian, Bogdan Popa, Micleuşanu Mitoş, Bogdan Olarson, Sabina Ulubeanu, Vlad Arghir, Alina Tofan, Sergiu Corbu Boldor, Raluca Ionela Roșu, Răzvan Cosmin Țupa, Smaranda Găbudeanu, Raluca Ghideanu, Diana Gheorghiu, Daniel Stancu, Ciprian Macesaru, Tavi Scurtu, Robert Băjenaru, Alexandra Dascălu, Matei Gheorghe, Reka Csapo Dup, Farid Fairuz, Călin Torsan, Irina Marinescu, Christian Alexandru Petrescu, Ana Petrovici-Popescu, Octavian Untila, Florin Pane, Darie Nemeș Bota, Ionuț Ștefănescu, Paul Dunca, Daniel Sur, Georgiana Dobre & Kjersti Vetterstad, Cosmin Manolescu, Alexandru Claudiu Maxim, Elena Apostol.

Gazda evenimentului: Paula Dunker

La intrare, în curtea CNDB vor putea fi văzute fotografii semnate de Lucian Olteanu (DE PRIVIT) și va fi amenajat un loc / stand cu 50 de obiecte (CD-uri, cărți, peruci, pălarii, costume) ce îi aparțin lui Irinel, oferite gratuit spectatorilor (DE LUAT).

Fiecare artist va prezenta o "acțiune" de 1 MINUT într-un flux performativ contracronometru organizat cu această ocazie "semicentenară".

La final poate fi servit un cocktail sonor realizat de Irinel Anghel din materiale audio primite de la participanți.

Mulțumiri pentru parteneriate / contribuții / ajutor: CNDB, Asociatia Best Music, Nicu Gălie, Alexandra Nășcuțiu, Marian Câtu, George Balint.

Intrarea este liberă.

„Sindromul Stavroghin”, la Galeria Întâlnirilor

Vă provocăm să-l cunoașteți pe scriitorul pensionar Septimiu Făcăleanu, un bătrânel cu un trecut întunecat. Fostul milițian și paznic de penitenciar suferă de o maladie misterioasă, intitulată «sindromul Stavroghin». Simptomele afecțiunii se manifestă ca frământare interioară intensă și neputința de a empatiza cu propria remușcare. Ce i-a declanșat această suferință puteți afla luni, 1 aprilie 2019, la Muzeul Micul Paris, în cadrul unei noi ediții a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur.

Septimiu Făcăleanu este personajul romanului „Sindromul Stavroghin” de Alina Pavelescu și care a apărut recent la Editura Humanitas. Invitate: Cristina Diac, istoric la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, și autoarea, Alina Pavelescu.

Prins în mașinăria cinică, necruțătoare a presei, Septimiu Făcăleanu acceptă să-şi dezvăluie adevărata poveste, participând la o discuție televizată cu câțiva foști deținuți politici. Confesiunea lui va declanșa o avalanșă de reacții ale unor foști torționari, care vor fi exploatate pe larg de întreaga presă românească, adâncind criza morală a celui care, din vanitate, acceptase șarada jurnalistică.

Cristina Diac este cercetător științific la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (I.N.S.T.) al Academiei Române și cadru didactic asociat la Facultatea de Istorie – Universitatea din București. Doctor în istorie din 2011, a publicat studii și articole în volume și reviste de specialiste, pe teme dedicate istoriei comunismului românesc interbelic și istoriei regimului comunist din România. Este autoarea volumului Zorii comunismului în România. Ștefan Foriș, un destin neterminat, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște. A contribuit la seria Enciclopedia regimului comunist, editată de I.N.S.T.

Alina Pavelescu e de profesie istoric și arhivist. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București și are un doctorat în științe politice obținut în anul 2009 la Institut d’Etudes Politiques din Paris. A publicat proză scurtă în diferite reviste literare. A debutat în literatură cu romanul „Moștenirea babei Stoltz” (2016). „Sindromul Stavroghin”, noul roman al Alinei Pavelescu a apărut în 2019, în colecția coordonată de Andreea Răsuceanu la Editura Humanitas, 821.135.1 – Scriitori români contemporani.

Evenimentul va fi înregistrat și difuzat la Radio Villalba 107.4 Fm (Madrid), în cadrul emisiunii în limba română.

Apel de proiecte pentru JCE / Jeune Création Européene Bienala de Artă Contemporană CREAȚIA TÂNĂRĂ EUROPEANĂ 2019-2021

Bienala Jeune Création Européene (JCE) se concentrează asupra descoperirii și promovării noilor talente și tendințe din arta contemporană europeană. Aspectul colaborativ al acestei bienale este fundamental, el generând un context dinamic pentru răspândirea ideilor și promovarea procesului artistic. 56 de lucrări expuse pe parcursul a doi ani în șapte țări; un curator și opt artiști selectionați din fiecare țară; o expoziție colectivă itinerantă; o colaborare între șapte orașe europene: acestea sunt elementele care scot în evidență unicitatea acestei bienale în contextul artistic european.

România participă în acest important circuit artistic prin parteneriatul stabilit între Primăria Montrouge, Franța și Fundația Culturală Intact, Cluj-Napoca, în colaborare cu Primăria Cluj-Napoca. Curatorul JCE pentru România este Florin Ștefan, directorul Fundației Culturale Intact.

Fundația Culturală Intact este o organizație non-profit care promovează proiecte culturale ancorate în discursul artistic contemporan. A colaborat cu prestigioase instituții de artă precum David Zwirner Gallery, Zeno X Gallery, Tate Modern sau Gwangju Biennale. În 2012 a deschis un spațiu expozițional care propune un program conceptual coerent de expoziții și conferințe. Colaborarea cu Bienala JCE îi extinde programul curatorial și expozițional, facilitând în același timp întâlnirea dintre noile preocupări artistice din România și cele din spațiul european, stabilind astfel o solidă platformă de expunere și promovare pentru artiștii emergenți.

Pentru ediția 2019-2021, vor fi selecționați opt artiști români care se vor alătura celor internaționali într-o expoziție de grup itinerantă care va fi pentru prima dată expusă la Montrouge, Franța, urmată apoi de expoziții în orașele europene partenere – Hjorring, Danemarca; Cesis, Letonia; Como, Italia; Figueres, Spania, și Amarante, Portugalia. Urmând acest traseu expozițional remarcabil, expoziția va fi prezentată la Cluj-Napoca în 2020. Bienala este însoțită de un catalog expozițional ce include artiștii și lucrările participante.

Datorită rețelei extinse de expunere și promovare a bienalei, artiștii beneficiază de o vizibilitate și prezență artistică considerabilă, manifestată la nivelul publicului larg, al contactelor cu galeriști, directori de muzee și instituții culturale, curatori, critici de artă și jurnaliști din spațiul cultural european. Pentru fiecare ediție a bienalei JCE, un juriu internațional desemnează trei laureați, cărora li se acordă premiul “Grand Prix JCE – Bourse Crédit Agricole”.

Condiții de participare

Fundația Culturală Intact lansează un apel de proiecte pentru artiștii români care trăiesc și lucrează fie în România, fie în diasporă, care nu sunt reprezentați de galerii de artă comerciale și ale căror lucrări nu sunt prezente la târguri de artă. Selecția artiștilor va avea în vedere coerența conceptuală, calitatea și originalitatea lucrărilor, precum și raportarea acestora la preocupările discursului artistic contemporan. Artiștii trebuie să fi absolvit studiile universitare în urmă cu cel puțin doi ani (nu există limită de vârstă).

Un juriu compus din experți reprezentativi pentru scena de artă contemporană din România, va selecta opt artiști care vor intra în circuitul expozițional european al bienalei JCE cu câte o lucrare din cele 10 înscrise în competiție. În funcție de punctaj, artiștii clasați pe primele trei locuri vor fi premiați în cadrul unui eveniment public care va avea loc la Cluj-Napoca.

Lucrările propuse trebuie să fie disponibile pe întreg parcursul ediției 2019-2021 a bienalei JCE. Având în vedere natura itinerantă a bienalei și necesitatea eliminării riscului unor eventuale deteriorări, e preferabil ca acestea să nu fie realizate din materiale sau în tehnici care pot ridica probleme în momentul manipulării, ambalării și/sau transportului.

Dosarul de concurs trebuie să conțină următoarele documente și informații:

1. Numele artistului, anul nașterii, localitatea unde domiciliază/ lucrează, website (dacă este cazul), date de contact (în format Word sau PDF);

2. CV artistic (în format Word sau PDF);

3. 10 imagini ale lucrărilor propuse spre jurizare: fiecare imagine în format jpg, 300dpi, maxim 5MB;

Opțional, se pot trimite și imagini suplimentare de ansamblu cu expoziții personale sau de grup, însă nu mai multe de 5.

4. O listă (în format Word sau PDF) conținând detaliile fiecărei lucrări: titlul, anul realizării, tehnica, dimensiunea etc. (titlul trebuie să se regăsească și în denumirea fiecărei imagini);

5. O scurtă descriere a demersului artistic sau a temelor abordate în cele 10 lucrări (max. 400 de cuvinte, în format Word sau PDF);

Materialele vor fi transmise exclusiv în format electronic, într-un singur fișier zip, la adresa de e-mail contact@fundatiaintact.ro, iar fiecare document în parte va fi denumit după formula: Nume_Prenume_Denumire document.

Termenul limită de depunere a dosarelor este 20 aprilie 2019. Dosarele primite după această dată sau cele incomplete nu vor fi analizate. Rezultatul selecției va fi anunțat în 25 aprilie 2019.

Pentru informații suplimentare despre structura bienalei, condițiile de participare și organizațiile partenere:

www.biennalejce.com

www.fundatiaintact.ro/jce

Jazz in the Park lansează în 21 martie concursul Art in the Park

Organizatorii Jazz in the Park își propun ca, pe parcursul ediției din acest an a festivalului (4-7 iulie 2019), să transforme Parcul Central din Cluj-Napoca nu doar într-o oază a muzicilor bune, ci și într-o galerie în aer liber a instalațiilor de artă și arhitectură.

În acest sens, artiștii, grupurile artistice, persoanele juridice cu și fără scop patrimonial și care activează în domeniul artei și arhitecturii contemporane sunt invitați să se înscrie, în perioada 21 martie-18 aprilie 2019, la Concursul Art in the Park.’’Acest concurs este o idee mai veche, cu care am cochetat încă de la primele ediții ale festivalului. Acum, ajunși la ediția a 7-a, reușim să ne punem în aplicare planurile, iar asta ne bucură. Prin acest call sperăm să mobilizăm comunitatea locală de artiști, și nu numai. Nu este un proces tocmai ușor, dar suntem entuziasmați și de-abia așteptăm să prezentăm rezultatul publicului Jazz in the Park’’, a declarat Denisa Dan, project manager Art in the Park.  Instalațiile înscrise în concurs vor trebuie să ofere o soluție artistică pentru activarea unuia dintre următoarele patru spații din parc: poarta de acces în spațiul festivalului (aflată pe la intrarea în parc dinspre Opera Maghiară), lacul, aleea centrală și zona de hamace. Cum tema festivalului din acest an este ’’Time for friends’’, vor fi apreciate instalațiile care se înscriu în această temă și care presupun interacțiune și creează locuri de întâlnire, sunt alcătuite din materiale prietenoase cu mediul și sunt vizibile atât pe timp de zi, cât și pe timp de seară.’’La nivel de viziune, Art in the Park împrumută din caracteristicile creatorilor săi într-un domeniu încă tabu la noi: arta contemporană în spații publice. Curajos, deschis pentru experimente, aliniat cu valorile comunității Jazz in the Park, concursul are potențialul de a schimba perspective osificate, de a stârni apetitul publicului pentru instalații de artă, oferind în același timp o arenă pentru creativi – parcul’’, a spus Daniel Popescu, director artistic LightsON Romania și membru în juriul Art in the Park.Calendarul competiției este:

*        înscrierea în concurs: 21 martie-18 aprilie

*        anunțarea proiectelor nominalizate în etapa finală: 22 aprilie

*        jurizare: 23-25 aprilie

*        anunțarea proiectelor câștigătoare: 26 aprilie

*        producția instalațiilor: mai-iunie

*        expunerea instalațiilor: 4-7 iulie 2019 (în cadrul Jazz in the Park)

Suma disponibilă pentru acest proiect este de 45.000 lei (brut), o parte din bani mergând pe costurile de producție ale instalațiilor, iar alta pe onorariile artiștilor.Juriul care va selecta proiectele înscrise în concurs este format din Denisa Dan (project manager Art in the Park), Sebastian Crucin (TIFF-Unirii Open Air Coordinator), Daniel Popescu (director artistic LightsON Romania), Răzvan Luca (Head of Architecture at Untold Festival) și Alin Vaida (director Jazz in the Park).Printre criteriile pe baza cărora se va realiza evaluarea proiectelor de către juriu se numără originalitatea abordării artistice, relevanța conceptului pentru tema concursului, fezabilitatea, funcționalitatea instalației și impactul estimat asupra publicului festivalului.Regulamentul concursului și informații detaliate despre acesta se găsesc pe jazzinthepark.ro/artinthepark. Menționăm că participarea la concursul Art in the Park nu presupune nicio taxă de înscriere.Jazz in the Park este un festival de jazz contemporan care are loc în Parcul Central din Cluj-Napoca. Fondat în 2013 de către Asociația Fapte, el a devenit foarte repede unul dintre cele mai importante festivaluri europene de gen, pe scenele lui concertând artiști precum Richard Bona, Bill Laurance, Dhafer Youssef, Robert Glasper, Nouvelle Vague sau Hindi Zahra. Pe timpul festivalului, pe lângă concerte în aer liber și jam sessionuri, au loc evenimente pentru comunitate, cu tematici gastronomice, sportive și educative, expoziții și art happeninguri.Jazz in the Park este un proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și susținut de Primăria Cluj-Napoca.

Site: jazzinthepark.ro, Facebook: /jazzintheparkromania, Instagram: jazzintheparkromania

Proiecția scurtmetrajului de ficțiune „Narcis și Fifi”, la Galeria Întâlnirilor

Galeria Întâlnirilor vă invită vineri, 22 martie 2019, ora 19, la Muzeul Micul Paris la proiecția scurtmetrajului de ficțiune „Narcis și Fifi”, scris și regizat de Șerban Racovițeanu. După proiecție, spectatorii vor putea să afle de la regizorul filmului și de la actorii Cosmin Dominte și Alexandru Banciu ce au urmărit să prezinte cu acest film. Discuțiile vor fi înregistrate și difuzat la Radio Villalba 107.4 fm (Madrid). Moderator: Daniel Sur

Scurtmetrajul „Narcis și Fifi” a fost lansat oficial în septembrie 2017 și s-a bucurat de atenția juriilor din festivaluri de film importante: Around International Film Festival Berlin 2018 (official selection), Bucharest Film Awards 2017, Short to the Point International Film Festival, Transylvania Cinema Awards 2017 (nominalizare), CineMAiubit 2017 (Premiul de montaj pentru film românesc),  Bucharest ShortCut Cinefest 17 (Premiul Best Romanian Short în luna septembrie), 24th Drama International ShortFilm Festival Greece (offical selection), Campulung Film Fest (official selection), Curtas Vila do Conde International Film Festival (official selection), Pula Film Festival (official selection) și Arkadia Shortfest 2018 (premiul publicului).

Din distribuția filmului fac parte Maia Morgenstern, Voicu Aaniței, Cosmin Dominte, Alexandru Banciu, Beatrice Rubică, Nicoleta Moscalenco şi artistul hip-hop Macanache. Imaginea este asigurată de Vlad Lăpădătescu, montajul de Cosmin Stângă, iar costumele de Corina Boboc.

Filmul prezintă o dramă cu care se confruntă societatea românească actuală, dar prezentată într-o manieră comică. Narcis, personajul principal, datorează 2000 de euro unor cămătari şi are o oră la dispoziție să se achite de datorie. Se gândește să fure de la soacra lui această sumă, fără ca ea să știe și de aici totul devine o poveste savuroasă, bine jucată, însoțită de muzică bună, cadre memorabile și un cățeluș care are însă un destin tragic.

Lansarea cărții „Ostrovul Învierii”, la Galeria Întâlnirilor

Galeria Întâlnirilor vă invită miercuri, 6 martie 2019, ora 19, la Muzeul Micul Paris (Strada Lipscani nr. 41, București) la lansarea cărții de poezie „Ostrovul Învierii” – autor Aura Christi și la dezbaterea pe margine poeziei și literaturii de inspirație mistică sau revelatoare. Invitați: Aura Christi, Maria-Ana Tupan și Alexa Visarion. Evenimentul va fi înregistrat și difuzat la Radio Villalba 107.4 fm (Madrid), în cadrul emisiunii în limba română și se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane. Moderator: Daniel Sur

Adam J. Sorkin (SUA) scria că „poezia Aurei Christi explorează «subterana dinlăuntru» într-o atmosferă plină de mister, emoție și cuvinte, precum «pictează fulgere la asfințit». Pentru Christi, «inima știe totul», iar magia poetului, «în lumina vie, înceată», te poartă «pe aripa ei mare, străvezie» spre locul, în care «rămâi ochi în ochi cu Dumnezeu». O poezie de mare forță lirică și imaginație debordantă.”

Aura Christi, poet, romancier, eseist și editor român. S-a născut la Chișinău (URSS/ Republica Moldova), la 12 ianuarie 1967. Absolventă a Liceului teoretic român-francez „Gh. Asachi” din Chișinău (1984) și a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat (1990). Debut absolut – 23 octombrie 1983 în paginile ziarului Tineretul Moldovei, unde în anii de studenție devine redactor, apoi coordonator principal al secției de cultură. (1988-1991) Redactor șef al revistei Galaxia Gutenberg. (1991-1992) În 1993 redobândește cetățenia română și se stabilește la București. Poemele sale sunt traduse în franceză, germană, rusă, engleză, suedeză, greacă, italiană, spaniolă, maghiară, macedoneană, chineză, coreeană, bulgară, polonă, albaneză, vietnameză ş.a. Scriitoarea a întreprins călătorii de documentare, turnee, recitaluri și conferințe ca invitat la festivaluri, simpozioane, congrese sau târguri de carte, în Israel, Grecia, Republica Moldova, Republica Populară Chineză, Franța, Germania, Turcia, Federația Rusă, Macedonia, Italia, Bulgaria, Spania ș.a. Este redactor-șef al revistei Contemporanul. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Cărți de poezie: De partea cealaltă a umbrei, 1993; Împotriva Mea, 1995; Ceremonia Orbirii, 1996; Valea Regilor, 1996; Nu mă atinge, antologie, 1997, 1999; Ultimul zid, 1999; Elegii Nordice, 2002; Cartea ademenirii, antologie, 2003; Ochiul devorator, antologie, 2004; Grădini austere, 2010; Sfera frigului, 2011; Tragicul visător, antologie (2013); Orbita zeului (2016); Psalmi, antologie (2016); Geniul inimii, roman în versuri (2017); Ostrovul Învierii, roman în versuri (2019)

Cărţi de eseuri: Fragmente de ființă, 1998; Labirintul exilului, 2000, 2005; Celălalt versant, 2005; Religia viului, 2007; Trei mii de semne, 2007; Exerciții de destin, 2007; Foamea de a fi, 2010; Nietzsche și Marea Amiază, 2011; Dostoievski – Nietzsche. Elogiul suferinței (2013, 2017), Acasă – în exil (2016); Din infern, cu dragoste (2017)

Roman: tetralogia Vulturi de noapte: Sculptorul, vol. I, 2001, 2004; Noaptea străinului, vol. II, 2004, 2016; Marile jocuri, vol. III, 2006; Zăpada mieilor, vol. IV, 2007; Casa din întuneric, 2008, 2018; Cercul sălbatic, 2010, 2018

Premii literare: Premiul pentru poezie al Ministerului Culturii (1993); Premiul pentru poezie al Academiei Române (1996); Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România și al Editurii Vinea (1997); Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1998); Premiul pentru poezie „Ion Șiugariu” (1999); Premiul „Autorul anului”, Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (2007); Premiul „Opera Omnia pentru poezie” acordat la Festivalul româno-canadian „Roland Gasparic” (2009); Premiul „Opera Omnia”, Universitatea Română de Științe și Arte „Gheorghe Cristea”, Centrul de Cercetare Comunic@rts (2014); Premiul Festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu” (2017); Premii decernate de revistele Tomis și Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor (2001), Antares (2003), Convorbiri literare (2004), Poesis (2008); „Omul Anului 2017”, medalia aniversară „Israel 70” și Opera Omnia, Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română și Centrul Cultural Israeliano-Român (2018, 2019) http://aurachristi.ro/

Prof. Dr. Habil. Maria-Ana Tupan (n. 1949) este autoare a unor studii de istorie, critică și teorie literară, apărute la edituri academice din țară și din străinătate, precum și a unui curs de istorie a literaturii britanice de la origini până în prezent.

Maria-Ana Tupan, a fost bursieră Fulbright afiliată la Penn State University (1994-1995). Membră a Uniunii Scriitorilor, Secția de Critică și Istorie Literară. Premii ale Uniunii Scriitorilor (1996) și ale unor reviste literare: „Convorbiri Literare”(2000) și „Viața Românească” (2006).

Alexa Visarion s-a născut la 11 septembrie 1947 în comuna Bălușeni, jud. Botoșani. Este regizor de teatru și film, scenarist, profesor univ. dr. A absolvit Magna cum laude IATC „I.L. Caragiale”, București, în 1971 la clasa profesorului universitar Radu Penciulescu. Este doctor în Artele Spectacolului din 2001, susținând disertația Spectacolul ascuns – valențe interpretative și spectaculare ale teatrului shakespearean, apreciată cu distincția Summa cum laude de către comisia de doctorat UNATC „I.L. Caragiale”, București. Este Doctor Honoris Causa a UNATC „I.L. Caragiale”, București, 2014, Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, 2013 și al Universității de Arte din Târgu Mureș, 2013. Este Profesor Honoris Causa al Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca. A lucrat în ţară și străinătate peste 100 de spectacole pe texte de I.L. Caragiale, A.P. Cehov, W. Shakespeare, G. Büchner, L. Pirandelo, M. Gorki, L. Blaga, D.R. Popescu, Fănuș Neagu, G. Djagarov, Arnold Wesker, Mihail Sebastian, Eugene O’Neill. A scris și regizat șapte filme artistice de lung metraj: Înainte de tăcere, Înghiţitorul de săbii, Năpasta, Punct… și de la capăt, Vinovatul, Luna Verde și Ana. A colaborat pentru realizarea scenariilor cu Ion Băieșu, Radu F. Alexandru și Iris Spiridon. A obținut numeroase premii și distincții, printre care Premiul Academiei Române pentru întreaga creație teatrală și cinematografică (2008), Premiul pentru întreaga activitate UNITER (2005), Premiul ATM pentru cel mai bun spectacol (1981), Premiul Secţiei de Critică ATM pentru exegeză scenică și filmică a operei lui I.L. Caragiale (1979), Marele Premiul la Festivalul International de Teatru Arezzo (1979). A fondat primul teatru independent bilingv din România, Teatrul româno-american Eugene O’Neill, în 1991 și Asociația Culturală „Dialog” (2002). A publicat numeroase articole, eseuri, interviuri, dezbateri pe teme artistice și didactice, cronici, comentarii pe teme de strategie și management publicate în cele mai importante reviste din țară și prezentate pe posturile naționale de radio și televiziune. A publicat volumele: ANA – sens și imagine (2014), Goana pe nisip (2012), De la Ziditorul la Zidirea (2007), Cortina de cuvinte (2007), Spectacolul ascuns (2002). Este Director Onorific al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani, cetățean de onoare al Municipiului Botoșani (1992), cetăţean de onoare al comunei natale Bălușeni (2015). A primit Ordinul Național ,,Serviciul Credincios’’ în grad de Cavaler, acordat de Președinția României. Este membru al Asociației Autorilor de Film și TV, UCIN, membru fondator al Uniunii Artiștilor și Realizatorilor de Film – UARF. Între anii 1985-2005 a fost membru al The Association for Theatre Higher Education, ATHE (SUA), membru al Societății „I.L.Caragiale” (1979-1985). Din 1971 este membru al Uniunii Teatrale din România – UNITER.

Prezentarea cărții „Fragmente de cer” de Dana Oprica, la Galeria Întâlnirilor

Galeria Întâlnirilor vă invită miercuri, 20 februarie 2019, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) la prezentarea cărții „Fragmente de cer” semnate de Dana Oprica și la o dezbatere asupra migrației românilor, diasporei și dialogului intercultural – teme abordate în carte. Invitați: Delia Bălăican, Aura Christi și Marius-Daniel Stan. Evenimentul va fi înregistrat și difuzat la Radio Villalba 107.4 fm (Madrid), în cadrul emisiunii în limba română și se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane. Moderator: Daniel Sur

Apărut la Editura Ideea Europeană, volumul „Fragmente de cer” reprezintă o culegere de articole scrise de Dana Oprica de-a lungul a cincisprezece ani petrecuți în Spania, la Madrid, și în Italia, la Ravenna. Cartea prezintă câțiva intelectuali români, precum Aurel Răuță, cu manualul său Gramatica limbii române (Gramática rumana, 1947), care cuprinde o superbă antologie de texte literare românești, Vintilă Horia cu bine-cunoscuta trilogie Dumnezeu s-a născut în exil, Cavalerul resemnării și Persecutați-l pe Beoțiu!, Traian Popescu, cel care susținea material activitatea editurii și a revistei cu același nume, Carpații, prințul Mihail Sturdza, Alexandru Ciorănescu sau Alexandru Busuioceanu și alții.

„Fragmente de cer” e o carte în care se regăsesc români, spanioli, italieni, ruși, bulgari, sârbi, evrei cu suferințele lor și cu migrația sau statornicia lor, însă cu curaj în confruntarea cu marea aventură a vieții.

Dana Oprica este profesor, jurnalist, expert în furnizarea soluțiilor și aplicațiilor IBM pentru firmele mici și mijlocii, traducător. Trăiește peste tot, anul acesta, am prins-o în București. E craioveancă, lucru ușor de constat deoarece folosește supărător de mult perfectul simplu! Experiența din Spania încă o urmărește, deoarece continuă să coordoneze o emisiune în limba română la un post de radio public spaniol, Radio Villalba, emisiune care a debutat în aprilie 2013. Este membru al UZPR, continuă să publice articole în Revista Contemporanul și să traducă în limba spaniolă opere ale autorilor români contemporani, activitate pe care o desfășoară împreună cu un grup de lingviști spanioli care fie i-au fost elevi la cursurile de limba română predate la ICR Madrid, fie i-au fost colegi de-a lungul studiilor definitivate la Facultatea de Științe ale Educației din cadrul Universității Complutense din Madrid.

Delia Bălăican este redactor-șef la „Revista Bibliotecii Academiei Române”; autor de articole de popularizare a istoriei și a personalităților din România (anul trecut a avut o rubrică permanentă în Revista „Femeia” pe tema Centenarului) și de studii de specialitate ce valorifică patrimoniul cultural documentar: presă, memorialistică, documente istorice inedite. Se joacă cu versul și este, evident, olteancă. Istoric, cu studii în relații internaționale, își finalizează doctoratul sub îndrumarea profesorului Dinu C. Giurescu abordând o temă legată de situația evreilor din România în perioada 1866-1914. Una dintre ultimele sale apariții editoriale îl vizează pe Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit Nababul, fiind, în epocă, mai bogat decât însuși Regele.

Aura Christi este poet, romancier, eseist și editor român, cu o dimensiune interculturală. Viața, în toate frământările ei, și dialogul continuu cu divinitatea și universul său piramidal sunt preocupările literare ale Aurei Christi, impresionată de Nietzsche, de Dostoievski, de Ahmatova, de Brodsky, de Simone Weil.

Marius-Daniel Stan este doctor în filologie și în filosofia imaginii, asistent de cercetare în învățământul universitar, profesor cu experiență în învățământul tradițional și în învățământul alternativ modern.