Căutați «gleTierra» lui Aurel Tar la ICR

Vă recomand un eveniment cu adevărat inedit - expoziția de pictură «gleTierra», semnată de artistul vizual Aurel Tar și care este găzduită de Sala mare a Institutului Cultural Român (2-15 iunie 2020).

Este prima expoziție organizată la sediu de către Institutul Cultural Român după cele mai bine de două luni de izolare provocate de pandemia de Covid 19.

Cred că este prima expoziției organizată de ICR în principal pentru mediul online. Evident, aceasta poate fi văzută și offline de doritori, în condițiile medicale stricte prevăzute de către autoritățile române pentru prevenirea răspândirii virusului Covid 19

Aurel Tar își modifică, în acest proiect, stilul de a-și lucra tablourile. După cum

Foto: Lucian Muntean

sugerează titlul, Aurel Tar a „împrumutat” gletiera de zidărie și a transformat-o  într-un instrument de lucru artistic. Cum bine se știe, gletiera este folosită în mod special pentru decorarea suprafețelor interioare. Cu aplicare ușoară, utilizabil cu diverse tehnici și instrumente de lucru, permite rezultate estetice diversificate, bi și tridimensionale. Datorită structurii gletierei, în funcție de tehnica de aplicare utilizată se pot obține decorațiuni prețioase și originale. Cu rapiditate se pot recrea suprafețe foarte realiste sau abstracte, fără limite, care nu mai sunt legate de materia însăși, ci de estetica dorită. Aurel Tar fructifică la maxim posibilitățile acestui instrument, dovedind o incredibilă iscusință în mânuirea acestuia.

Mai mult, titlul proiectului -«gleTierra» - trimitere și la cuvântul spaniol „tierra” (pământ), la spectacolul vieții perceput de artist în călătoriile documentare recente în Etiopia, Chile, Capul Verde și transpus vizual in pictură.

Foto: Lucian Muntean

Demersul artistului a fost provocat, într-o primă fază, de faimoasele şi misterioasele desene din Chile, semne ale unei civilizații vechi. Liniile drepte, triunghiurile, spiralele, păianjenii, maimuțele, peștii, rechini sau balene ucigașe, lame, șopârle sau flori reprezintă pentru Aurel Tar semne care trimit la mesaje care acoperă o arie mare: de la mesajul religios sau filozofic, până la mesajul cotidian, de la reprezentare mitologică, până la arta contemporană.

În linii mari, proiectul «gleTierra» încearcă o armonizare între abstract și figurativ, între gestualitatea artistică explozivă versus demersul riguros-clasic.

Masa cromatică este expusă unei tensiuni, antrenată de o dinamică între spectacolul ”semnelor” și folosirea gletierei. Paleta este dominată de alb, iar formele sunt animate de gesturi puternice.

Lucrările din această expoziție sunt mixt de liant acrilic și nisip pe pânză.

Foto: Lucian Muntean

Aurel Tar folosește și lucrări mai vechi asupra cărora intervine cu aceeași tehnică.

Tema principală a expoziției este portretul, iar publicul va putea identifica cu ușurință elemente din spații culturale vizitate de-a lungul timpului de artist.

Aurel Tar spune că actualul proiect «gleTierra» este ceea ce se numește un studiu artistic. Că a studiat tehnica și stilul artistului portughez VHILS și că a găsit o cale de exprimare artistică proprie. Trebuie spus că VHILS este cunoscut pentru intervenții asupra zidurilor prin decapare parțială, crestare, cioplire, sau chiar prin explozii controlate, această tehnică fiind considerată una dintre cele mai inovatoare abordări artistice în ceea ce privește arta urbană din ultimii ani.

Foto: Lucian Muntean

Aurel Tar este absolvent al secției de Pictură – Universitatea de Arte și Design din Cluj (promoția 1997).  Începând cu anul 2000 este artist vizual activ în București, unde a participat la expoziții personale și proiecte de grup, printre care „EUROPE IN ART”/ HVB Group, MNAC, București (2005); „EST/VEST. 20 - Exit and Transfer Information”, Atelier 030202, București, (2009); „Platforma 11”, workshop art, Leipzig; (2011); „Colouring the Grey”, Nasui Gallery, Special Projects section, 4th Biennale of Contemporary Art, Artplay Design Centre, Moscova (2011); Atelier 030202, București (2012); "G-Code"- Atelier 030202, București (2013); „Brigada Columna”, Black  Cube-Galateca Gallery, București (2016); „Copyator”- Apollo 111,  București (2017).

Expoziția-manifest „Glass fish, glass world. What would you choose?”, la Muzeul Național al Literaturii Române

Sub nici o formă nu trebuie să ratați expoziția-manifest „Glass fish, glass world. What would you choose?”, semnată de artiștii Mirela Trăistaru și Cristi Farcas. Vineri, 21 februarie 2020, ora 17.00, la Muzeul Național al Literaturii Române (Calea Griviței 64-66) va avea loc vernisajul acestui eveniment statement. Prezintă: criticul de artă Pavel Șușară și curatorul expoziției - subsemnatul.

Toți resimțim senzația că trăim vremuri apocaliptice. Cum a luat naștere această criză de „sfârșit de lume“ și ce înseamnă ea pentru mișcările artistice și pentru artiștii contemporani?

Concepută sub formă de instalație, aduce în atenția publicului o temă foarte actuală: degradarea mediului înconjurător și susține demersul prin care arta a devenit un instrument din ce în ce mai des folosit pentru a „sancționa” modul în care omenirea a abandonat datoria de a proteja și conserva habitatul.

Artista Mirela Trăistaru consideră că este important ca artiștii contemporani să propună demersuri care să se concentreze pe schimbarea unor comportamente și mentalități, pentru că arta deține propriile mijloace de comunicare.

Cristi Farcas propune o reprezentarea vizuală a celebrei întrebări – ce alegi? Viața sau moartea? – într-o interpretare provocatoare și contemporană. Viața e reprezentată printr-un material filmat, folosind culori de contrast la limita kitsch-ului iar moartea este reprezentată prin estetica urâtului, culori desaturate, întunecate, într-o notă satirică.

Expoziția „Glass fish, glass world. What would you choose?” este unul dintre puținele proiecte artistice din România care încearcă să sublinieze fragilitatea și limitarea lumii contemporane și care trage un semnal de alarmă asupra problemelor din mediul înconjurător. Expoziția pune în discuție relația dintre natură, societate și politică și încearcă să creeze o dezbatere despre rolul pe care îl poate juca demersul artistic în urzeala complexă a politicii, a științei și a societății.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 21 Februarie 2020 – 13 martie 2020.

Programul de vizitare a expoziției: Luni – Vineri,  în intervalul orar 10.00 – 18.00

Istoria Brașovului animată de artistul Cristi Fărcaș.

Dacă aveți drum prin Brașov, sub nici o formă nu trebuie să ratați video mapping-ul și extraordinara animație realizată de artistul vizual Cristi Fărcaș - plecând de la macheta veche de peste 100 de ani a cetății Brașovului. Lucrarea reprezintă o premieră națională pentru un muzeu de istorie și o metodă alternativă interactivă de a învață istoria, oferind vizatorilor un ,,ghidaj” prin mapping show, proiecții video, aplicații interactive și realitate virtuală.

Punctul de plecare al proiectului a fost macheta ,,Cetatea Brașovului în perioada medievală”, operă a profesorului de desen sas Johann Hermann, realizată în 1896, care poate fi considerată prima amenajare de tip muzeal din istoria muzeelor brașovene. Această piesă simbol a patrimoniului brașovean a fost pusă în valoare cu ajutorul unei instalații multimedia semnată de Cristi Fărcaș.

Cristi este un artist vizual preocupat de noile media - video şi online. Are o bogată experienţă în operatorie TV şi film, iar în ultimul timp este atras tot mai mult de potențialul artistic al animației.

Reamenajarea expozițională a inclus și a doua machetă a expoziției permanente din Bastionul Țesătorilor, operă a muzeografilor brașoveni ai Muzeului Regional Brașov, realizată în 1961, cu ocazia deschiderii bastionului istoric drept secție a muzeului. Macheta din perioada comunistă prezintă cartierul românesc al Brașovului modern, Scheiul în jurul anului 1900. 

Cristi Fărcaș a făcut animație și pentru macheta Muncitorească.

Cum s-a ajuns aici? Muzeul Județean de Istorie Brașov – director Nicolae Pepene- a refăcut de curând expoziția permanentă de la Bastionul Țesătorilor, aducând la viață piesele istorice prin intermediul noile tehnologii și artiștilor care le folosesc.

Proiectul cultural ,,Brașovul / 3 M” este un demers inter și multidisciplinar, prin care a fost prezentat patrimoniului istoric arhitectural al Brașovului pe trei machete, în trei ,,dimensiuni” istorice ale orașului: Medieval, Modern și Muncitoresc; prin trei tipuri de acțiuni: Media digitală, Modul de arhitectură și Modul de amenajare expozițională.