Dezbaterea „Body art –ul – continuare sau schimbare?” la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska

Miercuri, 21 martie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea „Body art –ul – continuare sau schimbare”. Invitată: Mirela Trăistaru . Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

În Europa de Est arta performance are o tradiție bogată. Cum mare parte a acestei regiuni a fost izolată de ceea ce se întâmpla în arta occidentală în perioada Războiului Rece, tradițiile artei performance, și anume arta-acțiune [action art], body art și happening-urile s-au aflat aici într-o relativă izolare. Controlul de stat complet asupra artei oficiale (pictură și sculptură) a făcut că performance-ul să se dezvolte în mod neoficial, în cercuri restrânse. În acest moment, când vorbim despre body art în România vorbim despre o continuitate în raport cu această tradiție sau de schimbare? La această întrebare va încerca să ne răspundă Mirela Trăistaru.

Mirela Trăistaru este absolventă de Design vestimentar şi de Pictură, a vernisat peste 50 de expoziţii personale în România, Statele Unite, Elveţia, Olanda, Austria, India, Coreea de Sud şi Egipt şi a participat la peste 120 de expoziţii colective. A pictat pe corpul manechinelor, a făcut costume şi decoruri pentru film şi teatru. A cochetat şi cu filmele de artă şi piesele de teatru, realizând costumele pentru spectacole importante. A lucrat cu regizori importanţi, precum Sanda Manu, Lucian Giurchescu, Alexandru Tocilescu, Ion Lucian, Chris Simion, Horaţiu Mălăele şi Gelu Colceag. A realizat costumele pentru diversele piese de teatre şi film.

A lucrat la spectacole cu Sanda Toma, Ştefan Iordache, Cornel Vulpe, Alexandru Repan, Andi Vasluianu, Dragoş Bucur, Medeea Marinescu, Monica Davidescu, Teodora Mareş sau Sebastian Papaiani. Pe lângă scenografie, decoruri, costume, body painting, organizează show-uri de fashion.

Dezbaterea „Familii care au făcut România Mare” la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska

Miercuri, 7 martie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea „Familii care au făcut România Mare”. Invitat: Filip-Lucian Iorga. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane și inaugurează seria de dezbateri „România la Centenar”.

Filip-Lucian Iorga, istoric şi scriitor, s-a născut în 1982, la Bucureşti, ca urmaş al unui vechi neam de moşneni ialomiţeni. Absolvent al Colegiului Naţional Spiru Haret din Bucureşti şi al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2011), studii postdoctorale la Academia Română (2014-2015). Stagii de studii şi de cercetare la European College of Liberal Arts, Berlin (2004), Universitatea Paris IV Sorbona (2006), Centre de Recherches en Histoire du XIX^e Siècle din Paris (2009-2010), Institut National des Langues et Civilisations Orientales din Paris (2015).

Manager cultural în cadrul Institutului Cultural Român (2007-2008; din 2015), consultant al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României (2007-2008), vice-preşedinte al Fundaţiei Culturale Erbiceanu (2008-2013), cadru didactic asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Departamentul de Studii Europene (2012-2014), expert în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la Direcţia Afaceri Europene (2012-2013), director al Departamentului Memoria Exilului Românesc din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (2013), lector la Institutul Diplomatic Român, la Fundaţia Calea Victoriei, la Asociaţia „Povestaşii” şi la Colegiul Naţional de Apărare, iniţiator şi coordonator al colecţiei „Istorie cu blazon” de la Editura Corint (din 2015), autorul conceptului site-ului „Poveşti cu blazon” (2018).

Membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică Sever Zotta (din 2002) şi al Jockey Clubului Român (din 2013). În 2008 a primit Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, din mâna Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României.

A publicat volumele: Genocidul comunist în România, vol. IV, Reeducarea prin tortură (cu Gheorghe Boldur-Lăţescu; Albatros, 2003), Breviar pentru păstrarea clipelor (convorbiri cu Alexandru Paleologu; Humanitas, 2005, 2007, 2012), Les Cazaban. Une chronique de famille (cu Eugen Dimitriu; Universal Dalsi, 2007), Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române (Humanitas, 2013), Le tempérament oecuménique. Entretiens avec Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Emmanuel Le Roy Ladurie, Jacques Le Goff, Eric Mension-Rigau, Jordi Savall (Éditions Baudelaire, Lyon, 2013), Trecutul este viu (convorbiri cu Neagu Djuvara; Humanitas, 2014), Drumul spre casă (convorbiri cu Principele Nicolae al României; Curtea Veche Publishing, 2014; ediţie e-book în limba engleză, The Road Home), Copilărie regală (Corint, 2014), Mesele de odinioară. De la Palatul Regal la Târgul Moşilor (cu Ana Iorga; Corint, 2015), Un cântec de lebădă. Vlăstare boiereşti în Primul Război Mondial (Corint, 2016).

Iniţiator al proiectului de cercetare şi publicistic „Memoria elitelor româneşti”, dedicat descendenţilor actuali ai boierimii şi ai marii burghezii româneşti.  Site personal: www.filipiorga.com