Alina Codin: „Îmi plac foarte mult fauviștii și am fost influențată de picturile lor spontane pline de culoare.”

A studiat pictură, dar a renunțat la pictură. Pentru publicitate. Dar s-a întors la pictură. În forță. Pe scurt, asta e povestea schematică despre cariera artistică a Alinei Codin. În data 10 noiembrie 2017, a vernisat prima expoziție după mult timp. Intitulată „Universul Nudului”, expoziția a avut loc la Gallery, sediul Asociație Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane, și i-a reunit și pe fotografii Delia Herman-Oprescu și Cristian Oprescu Herman. În 5 decembrie 2017, va vernisa tot la Gallery, o nouă expoziție, personală de această dată, intitulată REînTOARCEREA.

Pictura Alinei Codin frapează prin forța cromatică. Prin raporturile violente de culoare. Prin „îndrăzneala” cu care roșul, portocaliul, negrul, galbenul sau verdele ni se imprimă obsesiv în memorie și atmosfera de ritual magic prezentă în fiecare tablou. Construiește imagini valorificate prin culoare, contraste. Deține și un dezvoltat simțământ dramatic.

Alina Codin este absolventă a Universității de Artă din București, anul 2000, secția Pictură, clasa prof. Vladimir Zamfirescu. Între 1995-1997 a urmat cursurile Secției de Scenografie din cadrul Universității, din anul 1998 optând pentru cursurile de Pictură. Timp de 3 ani a urmat și cursul de Pedagogie, obținând atestarea necesară activității didactice. Am fost selecționată pentru a participa la numeroase expoziții de grup în perioada 1996-2006. În anul 1998 a avut prima expoziție personală la Teatrul Bulandra din București. Din 1992 profesează ca Art Director pentru diferite Agenții de Publicitate. Din 2007, și-a deschis propria firmă de publicitate. De curând s-a reapucat serios de pictură. Iată interviul:

Alina, care este povestea ta? Când și cum ti-ai descoperit pasiunea pentru pictură?

De când mă știu mi-am dorit să urmez cursuri de design vestimentar. Această pasiune m-a împins spre facultatea de artă. Drumul nu a fost scurt și nici simplu. M-am înscris la o facultate particulară, care în scurt timp a dat faliment, iar acolo l-am cunoscut pe primul meu profesor de desen: Lucian Cioată - care mi-a pus cărbunele în mână și care a observat apetitul meu pentru culoare. Dar, îi datorez admiterea mea la facultate și dezvoltarea ca pictor domnului profesor Valeriu Mladin.

Dacă nu erai pictor, ce ți-ar fi plăcut să fii?

Cu siguranță medic. M-a fascinat tot timpul chirurgia. Îmi place să ajut oamenii, să le îmbunătățesc viața, iar pe de altă parte, îmi place să găsesc soluții acolo unde alții eșuează. Am și o expresie personală care mă caracterizează: „îmi place să fac rebus”.

Din câte știu eu ai renunțat pentru o vreme la pictură și ai lucrat în publicitate. De ce în publicitate? Și ce te-a făcut să revii la pictură?

Am o experiență de peste 25 de ani în publicitate. Grafica publicitară îmbină mare parte dintre cunoștințele pe care le-am acumulat în facultate, plus multe altele suplimentare. Este un domeniu complex, în care îți poți exprima creativitatea din plin, atâta timp cât ai mână liberă din partea clientului. Rezultatele muncii mele sunt vizibile în numeroasele campanii publicitare la care am participat, pentru multinaționale și firme de top din România. Am lucrat și m-am format în mai multe agenții de publicitate de top din România, iar de 10 ani sunt freelancer.

Cât de mult te-a influențat faptul că ai lucrat în publicitate? Până la urmă pictura ce este pentru tine?

Publicitatea a avut influență asupra picturii mele în sensul ordonării acesteia, a transmiterii unui mesaj subliminal, al necesității unui punct de interes, dar fără a pierde din originalitate. Deși înclin spre pictura abstractă, aceasta are o ordine interioară și o logică a ei, un mesaj secret, care așteaptă să fie decriptat de către privitor.

Care sunt reperele tale stilistice?

Sunt o norocoasă că am în sânge culorile. Descopăr în fiecare zi noi oportunități și combinații de culoare. Lucrările pe care le creez sunt întregite de culoare, care face parte din sufletul meu, din tot ceea ce mă înconjoară. Mă inspir din natură în combinațiile coloristice pe care le fac, din viața și reperele ei vizuale. Îmi place frumosul sub toate aspectele lui și îmi plac culorile, lumina...

Reperele artistice pot fi găsite în muzee sau în ateliere?

Îmi place să vizitez muzee și expoziții de artă de orice fel, să văd ce au pictat/conceput alții, dar încerc să am propria amprentă stilistică. A fi deosebit în ceea ce creezi nu este neapărat un lucru rău.

Ai avut maeștri?

Da. Le datorez mult domnilor profesori: Valeriu Mladin și Vladimir Zamfirescu care mi-au influențat în mod decisiv cariera artistică. M-au ghidat în drumul meu artistic, mi-au confirmat potențialul și mi-au dat încredere să continuu.

Tot interviul la: http://www.modernism.ro/…/daniel-sur-in-dialog-cu-alina-co…/

Despre mișcarea muncitorească în prima jumătate a Secolului XX, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 22 noiembrie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea intitulată: „Mișcarea muncitorească în prima jumătate a Secolului XX. Formațiuni politice, legislație, represiune”. Invitați: Mihai Burcea și Dan Drăghia. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Mihai Burcea este doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti cu o cercetare despre participarea voluntarilor români în Războiul civil spaniol. Între 2006 – 2013, a fost expert în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Din 2013 este asistent cercetare la Universitatea din Bucureşti. Domeniile sale de interes sunt istoria regimurilor comuniste, rezistenţa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Istoria Partidelor Comuniste în perioada interbelică. O selecţie a publicaţiilor sale include Dicţionarul ofiţerilor şi angajaţilor civili ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor (1948 – 1989). Aparatul central, vol. I (2009) şi vol. II (2011), Iaşi, Editura Polirom (coautor), Cariera unui fost agent N.K.V.D. în anii „puterii populare” din România: Simion Babenco, Arhivele totalitarismului, nr. 18/2015, „Judecarea comuniștilor în timpul războiului. Procesul lui Petre Gheorghe,” în Adrian Cioroianu (editor), Comuniștii înainte de comunism. Procese și condamnări ale ilegaliștilor din România, București, Editura Universității din București, 2014, „Apărând orânduirea de stat”. Siguranţa pe urmele lui Gheorghe Crosneff în România interbelică, București, Editura Universității din București, 2016.

Dan Drăghia este doctor în Științe Politice al Universității din București (UniBuc) cu o cercetare despre contestarea politică de origine muncitoresc-sindicală din România în contextul intern și internațional al anilor 1917-1921. Domeniile lui de interes sunt protestul politic, istoria socială și a muncii, respectiv tradiția socialistă în România și în Europa, inclusiv în comunismul românesc. În prezent este lector asociat și cercetător în cadrul Facultății de Științe Politice (UniBuc), acolo unde predă sau a predat cursuri de Politica externă a României (1878-1989), Istoria ideii europene, Analiză de politică externă (Ro & En), Construcţie europeană, Politică internațională și Socialism şi social-democraţie în România. O selecție a publicațiilor sale recente include: „‘Tovarășul artist!’ Conformism și beneficii în organizarea profesională a artiștilor plastici din România comunistă” (capitol de volum colectiv, 2017); „De la deschidere la reprimare și negare. Romii din România în perioada 1918-1989” (capitol de manual auxiliar, 2016); „O perspectivă teoretică asupra contestării politice”, în Sfera Politicii, Nr. 2(184)/2015, pp. 29-38; “Bordering Tito. The Romanian Borders under the Pressure of the Soviet-Yugoslav Conflict”, în Studia Politica. Romanian Political Science Review, 2/2014, pp. 243-60.

Mihai Burcea și Dan Drăghia sunt cercetători la Centrul de Consultanță Istorică. 

Dezbatere despre rolul artistului în societate, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 15 noiembrie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de dezbatere legată de rolul artistului în societate. Invitate: Irina Gache și Laura Livia Grigore. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Irina Gache și Laura Livia Grigore consideră că rolul artistului este de a aduce oamenii mai aproape de ei înșiși, de emoțiile lor. Deși, uneori, aparent inutil și fără a avea un rol funcțional, practic, imediat, artistul este un adevărat catalizator al schimbării. Arta ne poate oferi o perspectivă originală sau o soluție ingenioasă pentru simplificarea sau chiar rezolvarea unor problemele cu care se confruntă societatea, insuficient ascultate sau înțelese.

Irina Gache este un artist vizual cu un background în psihologie. Având o eternă fascinație pentru sufletul uman a găsit arta ca fiind cea mai facilă și la îndemână metodă de a atinge puncte importante și sensibile ale oamenilor și a da grai prin imagini viziunilor interioare și trăirilor sale. Schimbă rolul de simplu martor devenind actor și își expune experiența și opiniile sale prin intermediul a ceea ce creează. Îndeamnă mereu și pe ceilalți să își găsească vocea prin creativitate, în momentele când cuvintele, într-o manieră mult mai rigidă și rațională ajung să țină captive simțirile și opiniile oamenilor. Nu are nici cea mai mică îndoială că fiecare om este un artist, singura problemă este că unii poate nu au ajuns încă să știe cum sau să se simtă liberi să se exprime astfel. Arta sa vorbește câteodată despre interiorul omului, ca o radiografie a trăirilor, trasând adevărate hărți despre concepte psihologice și psihic în general, și alte dăți despre subiecte tabu în care gășește cu usurință insight-ul și curiozitatea de a cerceta, fie ele de natură religioasă, complexe cu care se confruntă fiecare dintre noi sau probleme ale societății în care trăim.

www.irinagache.com 

Laura Livia Grigore este scriitoare și artist vizual, cu un background în inginerie spațială. Se prezintă ca un incurabil umanist entuziast. Este autoarea cărții "The Heart is The Center of the Universe". Susține cu tărie trăirea unei vieți pline de sens și încearcă să aducă în atenție beneficiile extraordinare ale unei practici creative, cu dimensiunile sale ludice, aventuroase și nu în ultimul rând spirituale. Căutarea să personală a echilibrului este de asemenea și un angajament de a lega partea stiințifică cu cea emoțională și a aduce la lumină importanța inimii câteodată ignorată în o lume în care tehnologia avansează într-un ritm foarte rapid. Arta sa este o metaforă dinamică a transformării și o încercare de a provoca porțile percepției.

https://paintingsandadventures.wordpress.com/

Dumitru Bădița și Mihai Kantzer citesc la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 8 noiembrie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de lectură. Invitați: Dumitru Bădița și Mihai Kantzer (aka Bogdan Popescu). Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Dumitru Bădița s-a născut în 7 octombrie 1972, Polovragi-Gorj. Este jurnalist și scriitor. Cărți publicate: „unghii foarte lungi și cumsecade”, ed. Vinea, București, 2005; „Poeme prerafaelite”, ed. Pontica, Constanța, 2008; „Invitat la Săvârșin”, ed. Casa de pariuri literare, București, 2010; „faze și emfaze”, ed. Tracus Arte, București, 2011; „Confesive”, ed. Vinea, București, 2013; „Rute ocolitoare”, ed. Tracus Arte, București, 2014; „Cu I.L. Caragiale prin București”, ed. MNLR, București, 2016; „Cu Tudor Arghezi prin București”, ed. MNLR, București, 2017;

Mihai Kantzer (aka Bogdan Popescu) este absolvent de filosofie la Universitatea București (1999), a beneficiat de burse de studii universitare la Universitatea din Bologna (1998) și postuniversitare la Universitatea La Sapienza din Roma (1999-2000), Universitatea din Oxford (2003-2004), doctor în filosofie cu o temă clasică de filosofia minții (2007) - proprietățile sensibile (qualia) și problema conștiinței. În prezent, lucrează la Institutul Cultural Român și pregătește primul său volum de poezie.

Expoziția „100 de zile ale Marii Uniri”, la sediul Institutului Cultural Român

Vineri, 3 noiembrie 2017, de la ora 18.30, la sediul Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru nr. 38, Asociația Dar Development vernisează expoziția „100 de zile ale Marii Uniri”, semnată de Daniela Frumușeanu, conferențiar universitar doctor în cadrul Departamentului de Arte Textile și Design Textil, din cadrul Universității Naționale de Arte București. Expoziția, curatoriată de Daniel Sur, cuprinde lucrări de artă textilă având ca sursă de inspirație fotografii-document din perioada 1914-1922 și o prezentare video.

Expoziția „100 de zile ale Marii Uniri” se află la confluența artelor plastice cu valorificarea patrimoniului și cuprinde elemente cu puternic impact vizual, momente reprezentative care reflectă acumularea energiilor necesare în vederea desăvârșirii dezideratului românilor din provinciile istorice – Marea Unire de la Alba Iulia.

Fotografiile utilizate provin din surse prestigioase: Arhivele Naționale ale României, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, precum și din numeroase colecții particulare. Expoziția reflectă evenimente petrecute într-o perioadă delimitată de izbucnirea primului Război Mondial (1914), implicând angajarea combatanților români din armata austro-ungară, negocierile legate de participarea României la conflict și etapele de desfășurare a acestuia, încheind cu Marea Adunare Populară de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918) și cu încoronarea de la Alba Iulia (1922).

Artista Daniela Frumușeanu realizează lucrări de mari dimensiuni, cu materiale și tehnici variate, care îmbină abordarea simbolică cu cea concretă, documentară, într-un demers estetic-educativ. Scrisori, pagini de ziar sau chiar pagini din jurnalul zilnic al Reginei Maria, ne parvin prin intermediul resurselor arhivistice, devenind un laitmotiv al expoziției.

Sub patronajul Consiliului Județean Alba, în perioada 10-14 noiembrie 2017, expoziția „100 de zile ale Marii Uniri” va fi deschisă publicului în recent inauguratul Museikon din Alba Iulia și, ulterior, va ajunge la Muzeul Municipal al Iașiului, într-un eveniment organizat cu sprijinul Departamentului Centenar din cadrul Primăriei Iași.

Expoziția este finanțată de Ministerul Culturii și Identității Naționale, în cadrul Programului Acces Centenar. Evenimentul beneficiază de parteneriatul Arhivelor Naționale ale României și al Institutului Cultural Român.