Julia Kalman și Alina Pavelescu, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 3 mai 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de lectură de proză. Invitate: Julia Kalman și Alina Pavelescu. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane și deschide seria intitulată „Femei la Galerie”.

Julia Kalman și-a petrecut ultimii zece ani în ateliere de creație plastică, unde a scris două romane și jumătate. Boema a inspirat-o, a vindecat-o de blazare, iar artele i-au schimbat viața. Așa a început scrierea Antimemoriilor unei muze, un exercițiu stilistic destul de manierist, care s-a transformat într-un joc literar, într-un experiment dureros, dar seducător. Acum lucrează la un volum de proză scurtă, la un nou roman și la un proiect de traducere literară. Julia Kalman este membră a Clubului Scriitoarelor încă de la înființarea acestuia.

Alina Pavelescu s-a născut în mitologica mahala Giulești, unde mai trăiește și în zilele noastre. A debutat la Editura Herg Benet, în 2016, cu romanul „Moștenirea babei Stoltz”.

Ca profesie declarată, e arhivistă, adică o creatură suficient de exotică încât să i se poată ierta toate extravaganțele. În viețile ei anterioare, a trecut prin diverse rătăciri, în urma cărora s-a ales cu un doctorat în științe politice, luat de la Paris. Din păcate, nevindecabil.

Sus-numita nu știe dacă va reuși vreodată să devină scriitoare, dar asta nu o împiedică să rămână o încăpățânată cititoare de literatură. Până în prezent, singurele sale încercări de a ieși în spațiul public cu literatura proprie au fost textele de pe blogul savonarolawho (de care între timp s-a plictisit). Nu posedă opere de sertar, preferă să le trăiască. Nu deține averi personale, cu excepția unui bărbat, a unui cățel și a unei armate de pisici indiscrete.

Pentru edificare, listăm aici singurele asemănări dintre ea și naratoarea din romanul său: fumează mult, îi plac maidanezii și obișnuiește să gândească neîntrebată.

Simona Sora și Svetlana Cârstean, la Galeria Întâlnirilor

Joi, 27 aprilie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de lectură de proză și poezie. Invitate: Simona Sora și Svetlana Cârstean. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Eseistă și prozatoare, Simona Sora este prezentă în ultimii 20 de ani în presa culturală din România cu rubrici de critică literară sau eseu. A predat literatură și teoria editării la Universitatea din București și a tradus literatură hispano-americană. Eseul său Regăsirea intimității (Editura Cartea Românească, 2008) a primit numeroase premii literare. A publicat proză în antologii precum Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism (Polirom, 2008) sau Prima carte (Editura ART, 2011), iar eseul Ultima Thule. Cetățile dacice din Munții Orăștiei (Artec, Spania, 2009) a fost contribuția sa la un proiect UNESCO de promovare a culturii și civilizației românești. În 2012 i-a apărut prima ediție a romanului Hotel Universal, foarte bine primit de critică și public, reeditat în 2013 și nominalizat la majoritatea premiilor literare românești; romanul a fost tradus în Croația și Franța. Este doctor în filologie și membră a Uniunii Scriitorilor din România. În prezent coordonează Editura ICR.

Svetlana Cârstean a debutat în 1994, în cadrul volumului colectiv Tablou de familie, alături de T. O. Bobe, Răzvan Rădulescu, Mihai Ignat, Sorin Gherguț și Cezar Paul-Bădescu. Volumul de debut individual, Floarea de menghină (2008) a fost recompensat cu Premiul pentru Debut în Poezie al Uniunii Scriitorilor, Premiul pentru Debut al revistei România literară, Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu și Premiul Radio România Cultural pentru Poezie. Floarea de menghină a fost publicată în Suedia la editura Rámus, în 2013, în traducerea poetei suedeze Athena Farrokhzad. Poemele sale au fost traduse în germană, franceză, engleză, italiană, catalană, cehă. O parte din aceste traduceri pot fi citite pe site-ul www.lyrikline.org. În anul 2015, Svetlana Cârstean a lansat la Editura Trei volumul Gravitație, iar în aprilie 2016 a lansat în limba suedeză la Editurile Albert Bonniers și Ramus, împreună cu Athena Farrokhzad, un volum de poezie intitulat Trado. Volumul este apoi publicat în limba română la Editura Nemira în luna noiembrie 2016. Coordonează la Editura Nemira colecția de poezie Vorpal.

Oana Marinache va prezenta „Jurnalul Nadejei Știrbey 1916-1919”, la Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 5 aprilie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va  fi prezentată cartea „Jurnalul Nadejei Știrbey 1916-1919”. Invitat: dr. Oana Marinache. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Jurnalul prințesei Nadeja Bibescu Știrbey a fost scris în perioada 1916-1919, imediat după intrarea României în război, evocând evenimente din Buftea, București, dar mai ales din perioada exilului la Iași.

Caietul cu însemnări în limba franceză a fost găsit în fondul familiei Știrbey de la Arhivele Naționale ale României și a fost tradus și editat de Oana Marinache și Elena Ciocoiu, fiind publicat în două ediții, în 2014 și 2015, în colecția „Carte de nu-mă-uita” a Editurii Istoria Artei.

Prințesa Nadeja Bibescu (1876-1955) a fost nepoata de bunic a domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848). Crescută în Germania, Elveția și România, a fost căsătorită în 1895, la Geneva, cu vărul ei, prințul Barbu A. Ştirbey (1872-1946), cu care a avut patru fiice. Poetă, scriitoare, pictoriță amatoare, fotografă, prietenă a unor artiști și scriitori, prințesa Nadeja Știrbey își lasă amprenta asupra vieții culturale antebelice și interbelice.

Oana Marinache este istoric de artă doctor al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. În 2013 a publicat lucrarea de licență, „Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectura și decorația interioară” (Editura ACS). În 2014 a tradus și editat Nadeja Știrbey, Jurnal de prințesă 1916-1919 și a publicat monografia „Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii” (Editura ACS), care a primit Premiul „G. Oprescu” al Academiei Române. Lucrarea de doctorat a apărut în două volume, primul intitulat „Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu: de la Craiova la Paris”, în 2015, la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia, iar cel de-al doilea „Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu: între Paris și București” în toamna anului 2016, marcând și „Anul Cultural Martha Bibescu 130”. În prezent coordonează proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire: fapte de vitejie, consemnări, monumente” al Asociației Istoria Artei.

Prezentarea cărții„Jurnalul Nadejei Știrbey 1916-1919” face parte din proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.