Sorin Bejenaru: „Încercăm să ajutăm, să promovăm și să expunem artiști vizuali, în special pe cei tineri, la început de drum”

Foto ANAV

Asociația Națională pentru Arte Vizuale Contemporane a împlinit de curând un an de existență. A susținut peste 130 de evenimente culturale; a promovat și a expus peste 400 de artiști naționali și internaționali; a organizat câte un eveniment artistic diferit în fiecare zi a lunii iunie 2015, în cadrul Bienalei de carte-obiect pe care a găzduit-o în parteneriat cu DFEWA; a fost organizator în cadrul festivalului de artă contemporană, KULTURAMA, festival cu peste 30.000 de vizitatori; a colaborat cu Ambasada Franței, Muzeul Național de Artă al României, delegația Wallonia-Bruxelles la București, Muzeul Țăranului Român, Institutul Francez, Asociația Artiștilor Plastici Chinezi din Regiunea Yinchuan, Institutul Confucius, DFEVA, Universitatea Națională de Arte, Noaptea Albă a Galeriilor, Art Safari, ARCUB, MOYA – VIena, Institutul Cultural Român; a susținut proiecte de integrare socială prin artă în colaborare cu organizații nonguvernamentale; a organizat peste 20 de întâlniri cu oameni de cultură din zona non-vizuală în cadrul proiectului Galeria Întâlnirilor. Despre toate acestea și altele va vorbi Sorin Bejenaru într-un interviu luat săptămâna trecută.

Galeria Întâlnirilor: Dragă Sorin, care sunt cifrele anului de activitate a spațiului cultural Gallery și a Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane?

Sorin Bejenaru: Dragă Galerie, mai întâi as vrea să îți mulțumesc pentru întâlnire și pentru tot ceea ce faci! Știu că vei crede tot ceea ce îți spun pentru simplul motiv că ai fost alături de noi, aproape în tot acest an! Bilanțul primului an de activitate pare demn de o carte a recordurilor, pentru că am numărat peste 130 de evenimente în care ANAV-ul a fost implicat, la care au participat și au fost expuși aproape 400 de artiști.  Nu știu ce a fost și cum s-a întâmplat ... pasiunea noastră, poate un pic de inconștiență (zâmbete), curaj și foarte multă implicare.

Galeria Întâlnirilor: De ce ați ales să deschideți o galerie de artă și nu un restaurant, de exemplu?

Sorin Bejenaru: Probabil pentru că aveam o altfel de foame! Dar să știi că mi-a trecut prin

Foto ANAV

cap și asta. Serios, în urmă cu 3 ani, când mi-a venit ideea înființării unei asociații a fotografilor, cu propria galerie de prezentare, am construit pe hârtie o plantație, exact ca în producția de film, unde am desenat clădirea în care urma să stăm, așa cum o vedeam în gând. Sus era galeria, iar jos era o cafenea sau un restaurant în care artiștii se confruntau zgomotos în păreri, așa cum cred că se întâmpla la Capșa pe vremuri. După cum vezi, am luat și varianta asta în calcul (râde) Ce s-a întâmplat de fapt? Noi, mai întâi, am înființat asociația (ANAV-ul)  și ne-am căutat un sediu potrivit. Am găsit acest spațiu, unde se află Gallery acum, care este de fapt sediul ANAV și care ne-a permis să ne organizam și galeria și cafeneaua.

Galeria Întâlnirilor: Cine sunt membrii fondatori ai Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane?

Sorin Bejenaru: La momentul startului eram patru prieteni fotografi. Acum, după aproape doi ani, pot spune că suntem o familie care se mărește încet și sigur!  Irina Bejenaru, Andrei Păcuraru, Dana Dociu și Georges Medawar sunt membrii fondatori ai asociației, iar, dacă tot am zis de familie, as vrea să îi numesc și pe cei care sunt lângă noi și fac lucrurile să funcționeze: Mirela Trăistaru, Daniel Sur, Ina Sorescu, Bogdan Frâncu, Maria Butnaru.

Galeria Întâlnirilor: Cum arăta piața bucureșteană de artă când ați deschis galeria? Ați făcut o cercetare empirică?

Foto ANAV

Sorin Bejenaru: Nu am cercetat nimic în direcția asta. Probabil și pentru că la începutul activității asociației cercetam doar zona artei fotografice, iar între fotografia de artă și piață, cel puțin la noi în România, exista un soi de incompatibilitate, un fel de zona de blur, care chiar ne-a motivat în deschiderea galeriei. După aceea, cu ajutorul prietenei noastre, pictorița Mirela Trăistaru, ne-am extins zona de interes și către celelalte arte vizuale.  

Galeria Întâlnirilor: Care e obiectul principal de activitate al Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane?

Sorin Bejenaru:  În statut scrie așa: „ANAV susține toate formele de manifestare prin artă vizuală și militează pentru recunoașterea rolului artistului ca factor de dezvoltare a culturii naționale”. Și chiar asta facem, încercăm să ajutăm, să promovăm și să expunem artiști vizuali, în special pe cei tineri, la început de drum.

Galeria Întâlnirilor: Cum vă alegeți artiștii pe care să-i promovați?

Sorin Bejenaru: Nu avem o metodă. Nouă în fotografie ne este mai ușor să descoperim și să alegem  pentru că avem experiență, atât teoretică (avem ceva ani de studiu al imaginii), cât și practică – doi dintre asociații mei sunt fotografi profesioniști, practicând și trăind din aceasta meserie. Pentru celelalte zone vizuale avem încredere în Mirela care face practic demersul curatorial în galerie. De aproape jumătate de an, am început să ne împrietenim și cu cei din zona non-vizuală și aici avem încredere în Daniel Sur (zâmbet)

Galeria Întâlnirilor: Tu ce fel de artist te consideri? Cum te-ai autodefini? Dar pe colegii tăi? Cum vă raportați la instituțiile culturale și la circuitul mainstream?

Sorin Bejenaru: Am ceva variante de răspuns? Chiar nu știu cum se poate face o clasificare a

Foto ANAV

termenului. Știi gluma cu artistul care își întreabă prietenul ce părere are despre tablourile făcute de el, iar prietenul îi răspunde că da, arată bine, dar de ce te semnezi Monet pe ele?? La care artistul răspunde: m-am saturat să fiu un necunoscut!  Necunoscut... asta e clar! (zâmbete)   Am studiat fotografia niște ani, am practicat și declanșat încercând să îmi caut drumul și propria–mi modalitate de expresie și cred că undeva a început să se contureze ceva.  De curând am intrat și în zona teoretizării imaginii, participând la scrierea unei cărți de estetică fotografică, ce va fi pusă la dispoziția doritorilor în luna septembrie și care cred că e prima abordare de acest gen în peisajul nostru artistic. Ca și mine, colegii și prietenii mei fotografi, cu care am înființat asociația, își caută drumul și încearcă să se definească ca artiști fotografi, urmărind să transmită emoția în imagine, indiferent de genul  pe care îl practică. Cu celelalte instituții culturale? Am avut colaborări pe evenimente în care am organizat expoziții de fotografie  la ICR, MNAR, la Institutul Francez și cu Ambasada Franței.

Galeria Întâlnirilor: Ce ingredient face ca un artist să fie considerat valoros în piață?

Sorin Bejenaru: Mă întrebi despre valoarea artistică și cum o recunoști?  Aici intervine soliditatea culturală a privitorului, cea care îi formează știința simțitului și a privitului prin care poți începe să recunoști valoarea! Dacă încerci să cuantifici valoarea artistică în vânzări, adică în valoare comercială, îți pot spune din experiența galeriei pe care o avem, că pe piața noastră de artă, valoarea comercială e dată de o negociere între artist/galerie și cumpărător, ceea ce duce la o formă artificială de echivalență. Știm cu toții că avem artiști considerați valoroși și care vând scump pe piața de afară, iar la noi sunt aproape necunoscuți și, invers, artiști pe care noi îi consideram valoroși în estetica spațiului nostru, iar în lume devin irelevanți pentru galeriile de artă și colecționarii de afară, cu toate că, nu e așa?, arta, adică emoția, care e ingredientul de bază al valorii artistice, ar trebui să transceadă în orice spațiu estetic.

Galeria Întâlnirilor: Acum galeriile românești merg la târguri de artă, iar artiștii români au ajuns bine cunoscuți în afară. Care este strategia voastră „externă” și ce artiști vizați?

Foto ANAV

Sorin Bejenaru: Consider că e bine că a început mișcarea! Probabil că e destul de târziu acum, pentru că una din explicațiile paradoxului, pe care ți-l descriam la întrebarea anterioară, este exact lipsa sau prea puțină circulație în sfertul ăsta de secol în care ne-am câștigat libertatea, a lucrărilor de artă în afara spațiului nostru cultural. E o chestiune, probabil, politică, din păcate falimentară. Noi, ca asociație, ne-am propus mai întâi, să identificăm și să îi facem cunoscuți prin propriile mijloace pe artiștii tineri a căror valoare artistică este o constantă. După aceea, prin parteneriatele pe care le avem cu instituțiile de profil să îi facem să circule și în afară. Avem câteva proiecte fotografice, inclusiv cele ale membrilor asociației, pe care încercăm să le introducem în circulația externă. Un exemplu este proiectul V E R S U S, în care artiști diferiți interpretează prin propriile mijloace de expresie aceeași temă. Prima expoziție a pornit de la basmul ”Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” și a reunit lucrările a 6 fotografi și un pictor și care au fost solicitate ulterior într-un circuit de galerie național și european.

Galeria Întâlnirilor: În acest prezent, dominat de internet (YouTube, FB, Instagram, etc), sau de inițiative independente, rezidențe artistice, spații neconvenționale de expunere etc., ce rol/rost mai au galeriile?

Sorin Bejenaru: Au rost! Bine, spațiul galeriei noastre oricum se prezintă ca un spațiu neconvențional. Aici poți să stai liniștit privind o expoziție cu o cafea sau un ceai în față, poți participa oricând la întâlnirile de miercuri ale  ”Galeriei Întâlnirilor”, în care avem ca invitați și artiști din zona non-vizuală sau poți participa la un curs sau un workshop. Revenind la rost. Orice expoziție  sau orice alt eveniment cultural care se întâmplă la noi, de fapt în orice galerie, are un curator, o persoană specializată în artă, care devine garantul calității și al valorii artistice a evenimentului pe care publicul îl receptează! Cum îți ziceam, noi o avem pe Mirela Trăistaru și pe Daniel Sur, cărora le mulțumim pentru ceea ce fac.

Galeria Întâlnirilor: De ce/cine are nevoie un artist pentru a-și construi o carieră? Cât de mult poate face artistul de unul singur?

Sorin Bejenaru: Dacă are deja talent și restul de calitatea generatoare de valoare artistică în

Foto ANAV

ceea ce face,  logic de altfel, îi mai trebuie și curajul de a-și arăta munca! Am cunoscut fotografi foarte buni care mi-au spus că ei fac imagini doar de plăcere, așa, pentru ei și că nu simt nevoia de-a împărtăși cu ceilalți... c’mon, este o lipsă de curaj și o teamă. Arta e o formă de comunicare care necesită două părți, nu ? Unul spune sau arată, altul aude sau privește. (zâmbete) Doar nu latri la lună de unul singur... În fine, ai nevoie de  expunere către un public avizat și cunoscător, iar asta e un alt rol pe care noi ni l-am asumat.

Galeria Întâlnirilor: Ce planuri aveți anul acesta?

Sorin Bejenaru: Suntem în cel de-al doilea an de existență și ne-am propus să continuăm prin evenimentele pe care le vom organiza și care ne vor consolida imaginea galeriei. Luna iunie, de exemplu, este dedicată centenarului manifestului dadaist cu peste 20 de evenimente diferite, iar vârful va fi o expoziție de artă vizuală pe care am lansat-o în spațiul național, la care, practic, orice artist poate participa și care va avea un caracter aditiv, mărindu-se în timp. Tot în acest an ne-am propus să participam și  să depunem proiecte în vederea obținerii de finanțare. Poate cu ceva noroc reușim să ne mărim spațiul expozițional și să facem și un mini-cinema.

Galeria Întâlnirilor: Cum crezi că a evoluat Galeria Întâlnirilor și la ce vă folosesc aceste întâlniri?

Foto ANAV

Sorin Bejenaru: Galeria Întâlnirilor a devenit deja o tradiție! Este aproape de neconceput să nu existe în calendarul săptămânal în ziua de miercuri  (zâmbete). Acum am început să avem ediții speciale la sfârșit de săptămână ceea ce arată că suntem pe un trend ascendent, iar marele  nostru câștig din aceste întâlniri  este că așa cunoaștem alți artiști – invitați, majoritatea din ei devenindu-ne prieteni. 

Galeria Întâlnirilor: Ce oaspeți ți-ai dori la Gallery în cadrul Galeriei Întâlnirilor?

Sorin Bejenaru: Dacă ai fi peștișorul de aur ..hmm, mi-au trecut niște nume prin cap dar să zicem, pentru că timp de doi ani am studiat la o școală particulară regia de film, mi-aș dori, mai ales dacă reușim să ne construim și mini-cinematograful, să îi avem la Galerie ca invitați pe cei care au schimbat cursul cinematografiei noastre actuale, măcar și la nivel de interogare: Puiu, Mungiu, Porumboiu ... Am o listă lungă.. dar știi ce? În realitate, mă bucură prezența oricărui invitat pentru că știu că întâlnirea cu el devine în final... esențială!

Galeria Întâlnirilor: Mulțumesc!