miercuri, 11 iulie 2018

Expoziției ”REînTOARCEREA”, la Hotel Vega din stațiunea Mamaia


Joi, 12 iulie 2018, ora 19:00, la Hotel Vega din stațiunea Mamaia, va avea loc vernisajul expoziției „REînTOARCEREA” a artistei Alina Codin. Curatorul expoziției este Daniel Sur. Expoziția va fi deschisă în perioada 12 iulie - 20 august 2018 şi poate fi vizitată în lobby-ul hotelului.

Expoziția propusă de Alina Codin se revendică în mod spontan și sincer din spiritul ancestral al folclorului local și al artei populare românești. Dar artista nu pune doar accentul pe sugestiile artei populare, pe manifestările ei decorative, ci reflectă mai degrabă asupra sensurilor arhaice ale existenței și cât de contemporane rămân aceste sensuri. Ca și alți admiratori ai artei populare românești, Alina Codin a rămas frapată de frumusețea simplă a compozițiilor decorative din artefactele arhaice, iar pentru ea ornamentația folclorică nu este un simplu joc, ci rodul unei gândiri și al unor pre-judecăți colective.

Tablourile din această serie și, în general, pictura sa frapează, în primul rând, prin forța cromatică, prin raporturile violente de culoare, prin „îndrăzneala” cu care roșul, portocaliul, negrul, galbenul sau verdele ni se imprimă obsesiv în memorie și atmosfera de ritual magic prezentă în fiecare tablou. Alina Codin a construit imagini valorificate prin culoare, contraste, afirmându-și și un simțământ dramatic. Prin simbolurile pe care le propune interpretează structurile fizice conform sentimentelor sale, alternând construcția riguroasă cu dramatismul artistic. De aceea putem spune că demersul Alinei Codin se suprapune eforturilor artistului contemporan, aflat în căutarea unei spiritualități moderne, vulcanice, dramatice.

Mai multe detalii despre Alina Codin și lucrările ei puteți descoperi și pe blogul personal: http://alinacodin.blogspot.ro/ si pe facebook/alinacodinartist.

miercuri, 27 iunie 2018

Grupul statuar „Arhetipuri’’ al sculptorului Liviu Mocan este expus la Cluj-Napoca

Foto: Dan Bodea
Grupul statuar „Arhetipuri”, realizat de sculptorul clujean Liviu Mocan, va putea fi admirat în perioada 27 iunie - 11 iulie 2018 în Piața Unirii din Cluj-Napoca, în avanpremiera expoziției ce va dura șase luni și va avea loc la Great St. Mary, biserică a Universității Cambridge (Marea Britanie). Cele cinci arhetipuri și titlurile expresiilor lor sunt REVELAȚIE: „Cartea Care Te citește’’, SACRIFICIU: „Mielul lui Dumnezeu’’, TRANSCENDENȚĂ: „Scara Lumii’’, CREDINȚĂ: „Ancora Aruncată în Cer’’ și DESTIN: „Trompetă în Univers’’.   

„Consider ideile exprimate de arhetipuri ca fiind fundamentale pentru condiția umană, dovadă că ele sunt înscrise adânc în conștiința morală a noastră, a tuturor. Am căutat să le scot de acolo, în contemporaneitate, pentru sufletul meu și cel al scumpilor mei contemporani, prin mijloace artistice și tehnologice de azi: proiectare 3d, listare 3d, debitări cu laser, debitări cu jet de apă, suduri specializate, strunjiri cu sistem CNC etc. Am lucrat cu bucurie și cu mare intensitate un an și jumătate și am avut privilegiul de a fi asistat la fiecare etapă de super specialiști în toate aceste domenii. Extrem de interesant este faptul că proiectul a întins limitele de capacitate profesională a fiecăruia dintre noi și s-a dovedit a fi mai mare decât noi toți’’, spune sculptorul Liviu Mocan.   

''<Arhetipuri> explorează cinci teme universale regăsite în aproape fiecare cultură și societate, iar Liviu Mocan exprimă aceste teme utilizând tehnologii care aparțin secolului al 21-lea. Expoziția invită vizitatorii într-o conversație multi-fațetată între istorie, credință, artă și tehnologie, oferindu- le oportunitate unică de a interacționa cu semnificația contemporană culturală și spirituală a acestor arhetipuri'', declară Jonathan Tame, președinte al Jubilee Center, organizație socio-culturală din Marea Britanie care a sprijinit realizarea acestei expoziții.   

Lucrarea „Mielul lui Dumnezeu’’ explorează tema sacrificiului. Forma este creată din sugestii de ochi și aureolă. O privire atentă descoperă un piron îngropat în pieptul său: “Nu este mai mare dragoste decât să-și dea cineva viața pentru prietenii săi’’.  Formată din 7x7 pagini deschise, traforate de ochi care te privesc, sculptura „Cartea care te citește” explorează tema revelației și constituie un tribut adus Bibliei, carte care puterea de a tranforma viețile oamenilor.  În „Scara lumii’’ fuzionează realitatea materială cu cea spirituală în forma unei persoane. Sculptura este alcătuită din 7x7 trepte de alamă ținute împreună de 365 de piroane. Brațele întinse formează o aripă. Privită din anumite unghiuri, lucrarea este transparentă. „Scara Lumii” explorează transcendența și este o căutare a unui simbol vizual care să exprime atât moartea substituitoare, cât și învierea lui Iisus Hristos.  „Ancora aruncată în cer” este sculptura care explorează tema credinței, care reflectă opțiunea ca, în momente de cumpănă, să îți pui încrederea în Dumnezeul nevăzut. 

Credința oamenilor este testată în momentele în care lucrurile nu merg bine, când furtunile amenință să scufunde barca vieții lor. Atunci ancora poate sfida gravitatea și să fie aruncată către cer.  Un mănunchi de raze de alamă țâșnesc înspre cer, traversând sfere care sugerează micro și macrocosmosul. La baza sculpturii sunt așezate 12 inscripții aparținând diferitelor discipline, ale artelor și  științelor. Lucrare ce explorează tema destinului uman, „Trompeta în Univers” onorează oamenii de știință care descoperă mersul Universului, precum și scriitorii și muzicienii care îmbogățesc cultura umană. Împreună, toate înalță un imn spre gloria Creatorului.   

Vernisajul expoziției din Piața Unirii va avea loc duminică, 1 iulie 2018, ora 17.00.  

Liviu Mocan, unul dintre cei mai importanți sculptori ai momentului, este autorul grupului statuar „Stâlpi împușcați’’ din Piața Unirii, Cluj-Napoca, și al ciclului „Semințe’’, amplasat pe parcursul anului 2007 în Sibiu – Capitală Culturală Europeană. Dintre realizările sale internaționale menționăm grupul statuar “Decalog”, expus la Geneva, Los Angeles și Grand Rapids, SUA, lucrarea “The Poet and His Heart” la Biblioteca din Alexandria, Egipt și ciclul “Following the Sun”, care își propune câte o sculptură de 7 m pe fiecare continent. Din acest ciclu, până în acest moment, s-a definitivat o lucrare de for public în Auckland, Noua Zeelandă și mai există una în lucru în Chennai, India.   Născut în 1955 în satul Cara, județul Cluj, Liviu Mocan a absolvit Academia de Arte Vizuale din Cluj-Napoca și a fost artist rezident al Anderson University din Indiana și al Mississippi College, SUA. Lucrările sale au fost expuse și se găsesc în colecții particulare din Statele Unite ale Americii, Europa, Asia, Africa, Australia, Noua Zeelandă.  

***  Expoziția ‘’Arhetipuri’’ din Piața Unirii este un eveniment realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca şi al Consiliului Local Cluj-Napoca.   

Organizatori și parteneri: Jubilee Center, Fundația El, Great St Mary's Church, Visit Cluj, Transisud, Prototip Studio, Acustic Density, Coinject, Easy Cut, Artpoint, Imosteel, Făurar, Mafcom, GPO, Westfield, Mega Titan, VRG, Academia de Muzică ''Gheorghe Dima'', ATL, Opera Națională Română din Cluj-Napoca, Credo Tv, Steel Garosor, Eco Garden.   

marți, 29 mai 2018

Georgiana Dănilă și Daniela Elena Simulescu, la Galeria Întâlnirilor


Miercuri, 30 mai 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de lectură de poezie și proză. Invitate: Georgiana Dănilă și Daniela Elena Simulescu. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Scrisul pare ieftin şi la îndemâna oricui. Există oameni care vor să scrie și o fac. Scriu și publică cărți. Unii dintre chiar renunță la confortul unui job și se dedică exclusiv scrisului și, implicit, unei vieți nesigure. De ce ai vrea să devii scriitor? Iată o întrebare la care vor încerca să răspundă invitatele Galeriei Întâlnirilor.

Georgiana Dănilă s-a născut în Ploiești, județul Prahova, în 1981. Participă la seri de poezie („slam performance” și „open mic”) unde își recită creațiile în fața unui public restrâns. Renunță la un job care îi asigură mijloacele financiare pentru a trăi decent și se dedică scrisului. În paralel face cursuri de teatru la Teatrul de Artă București și se înscrie voluntar la redacția revistei online Art Out pentru care scrie articole, ia interviuri și se implică în organizarea Galelor ArtOut 2016. Joacă pe scena Teatrului de Artă București în câteva piese de teatru și este invitată la câteva emisiuni televizate. Pentru a-și promova creațiile poetice folosește intens canalul youtube.


Daniela Elena Simulescu ( n.   10.05.1972, Ștefănești, Argeș) este broker în asigurări, conciliator Sal-fin și prozator. Este licențiată a Universității Pitești, Facultatea de Biologie, cu master în asigurări la ASE București. Este autoarea volumului de proza „Eu din Eiˮ apărut la editura Dexon, București, în anul 2018. Cartea este dedicată celor care caută adevărul în introspecție.

luni, 21 mai 2018

Regresie metalmedievală pentru o uitare memorabilă

Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi 2018

Green Hours

Calea Victorie 120

Sâmbătă 26 mai
Ora 21


Ghostphony de Irinel Anghel


Concert şi ghostperformance

cu

Irinel Anghel - voce
Rotheads (Bogdan Frigioiu - chitară electrică, Mircea Honceriu - chitară electrică, Alexandru Bîrsan - chitară bas, Matei Gheorghe - tobe)
Gabriel Leaşcu - live electronics
Călin Torsan - saxofon

şi ghostperformerii: Daniel Stancu, Paul Dunca, Reka Csapo Dup, Georgiana Dobre, Iulia Sima, Valentina Iordache, Alina Tofan, Ioana Pînzariu, Luiza Mitu, Alexandra Dascălu, Alex Maxim, Robert Băjenaru, Mihai Dragomir, Sergiu Corbu Boldor.

Sonorizare: Green Sound Team


Regresie actuală metalmedievală
pentru o uitare memorabilă
cu prezenţabsenţe de o claritate neclară
şi feţefărăfeţe în mişcare statică.
Un experiment artistic-social
într-o realitate fictivă unde te poti întâlni cu:
femeia care nu vede când e afară şi nu aude când e în interior
o/un CCD (Cerber-Calugarita-Divă)
un saxofon canin
o trupă de ghostheads
nonforma lipită de zid
creatura din lesă cu ceas care bantuie Calea Victoriei
cerşetorul care îţi dă bani doar la coborare
fantoma cu pastile
gheişele cu salată de hârtie
dansatoarele nevăzute
fantoma care citeste continuu
un torţionar din alt timp
obiecte care se plimba singure
un ghid pentru treptele infernului
cea despre care nu se spune nimic.

Performance-uri incluse: Vedenia si Breaking News de Daniel Stancu

18+

Intrare liberă

Afis si FB cover de: Vlad & Emil Arghir

luni, 14 mai 2018

Isabella Drăghici și George-Ștefan Niță, la Galeria Întâlnirilor


Miercuri, 16 mai 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de lectură de poezie. Invitați: Isabella Drăghici și George-Ștefan Niță. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Isabella Drăghici (n. 4 august 1977, Medgidia, Constanța) este asistent de cercetare științifică la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescuˮ al Academiei Române, Departamentul „Artele spectacolului. Teatru și filmˮ, actriță, poetă și prozatoare. Este licențiată a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC) București, Facultatea de Teatru, specializarea Actorie, master în Studii Culturale la Universitatea București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, și doctorandă a Universității București, Facultatea de Filosofie, cu o teză despre raportul dintre sacru și arta teatrală. Din 2015, este membră a International Federation for Theatre Research (IFTR).
Este autoarea volumului de versuri „Printre tăceriˮ, apărut la Ed. Tracus Arte, București, în 2014. Beletristica sa cuprinde poezie, proză, eseu, publicate în reviste literare precum Convorbiri literare (poezie), Luceafărul de dimineață (poezie), Viața Românească (proză, eseu), Bucureștiul literar si artistic (proză), Argeș (proză), Tribuna (proză), Litere (poezie), Contact internațional (poezie), Porto-Franco (poezie, proză, articole culturale), Oglinda literară (poezie), Cervantes.
A obținut premii la festivaluri naționale de literatură, pentru poezie și proză:
Premiul pentru debut în poezie acordat de Societatea Scriitorilor „C. Negriˮ din Galați, revista Porto-Franco și Biblioteca „V.A Urechiaˮ, precum și premiul revistei Convorbiri literare, în cadrul Festivalului Național de Poezie „Grigore Hagiuˮ, Galați, 2012;
Premiul pentru poezie acordat de revista Euphorion la Festivalul Național de Literatură „Mihai Eminescuˮ, Ipotești, 2012;
Premiul al II-lea pentru proză scurtă la Festivalul Național de Literatură „Marin Predaˮ, ediția a XIII-a, 2012, și ediția a XIV-a, 2014, Alexandria;
Mențiune pentru proză scurtă la Festivalul Național de Literatură „Mihail Sadoveanu”, ediția a III-a, Iași, 2012.
Combină experiența academică și practica artistică în spectacole experimentale precum proiectele Dreptul la timp - spectacol omagial Nichita Stănescu, recital de flaut și poezie, 2015, realizat în colaborare cu ICR București, și spectacolul de teatru non-verbal Printre tăceri, un one woman show inspirat din atmosfera cărții sale omonime, spectacol cu care a participat la festivalului TeatROmania_Emmersioni Sceniche, 2015, desfășurat la Accademia di Romania din Roma, Italia.

George-Ștefan Niță (n. 1985) a studiat Etnologie și Antropologie Culturală în București și Bordeaux. A participat la atelierul de scriere creativă susținut de Marius Chivu și Florin Iaru și la atelierul de poezie al Simonei Popescu. A debutat în poezie cu volumul  „Tata nu are calˮ, manuscris câștigător al concursului pentru debut în poezie „Alexandru Mușina”. A publicat proză scurtă în nr. 5 din Iocan.

luni, 16 aprilie 2018

Marius Marian Şolea și Andrei Novac, la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska


Miercuri, 18 aprilie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie. Invitați: Marius Marian Şolea și Andrei Novac. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Şolea Marius Marian este absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă Iaşi, Secţia Patrimoniu Cultural - Restaurare-Conservare carte, licenţiat în Teologie şi Arte Plastice. Lucrarea de licenţă: Scrierea hieroglifică - premisă şi reprezentare a civilizaţiei egiptene. Este de asemenea licenţiat în Drept şi Administraţie Publică, iar din noiembrie 1998 – membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Din 2003 - până în prezent – este colaborator al revistelor „Gorjul de azi”, „Tribuna Învăţământului”, „Reflex”, „Calende”, „Viaţa Românească”, „Literatorul”, „Hyperion”, „Scrisul Românesc”, „Est”, „Poezia”, „Feed Back”, „Timpul”, „Convorbiri Literare”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Origini”, „Poesis”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Ateneu”, „Bucovina Literară”, „Ex Ponto” etc. August 2004, consilier în Ministerul Culturii şi Cultelor. Octombrie 2004, este membru în Colegiul redacţional al „Cugetarii Europene”, publicaţie a secţiunii române a Mişcării Europene;
Versuri pe albumele Paulei Seling, „Ştii ce înseamnă?”, 2001 (piesa Serile verii) şi Marcelei Buruian, „Nu sunt Albă ca Zăpada”, 2001 (piesele Mi-e frică-n lume şi Blues obosit). Prezente şi pe compilaţiile Romantic şi Fantastic Hits. Organizator al Festivalului de literatură poezie.ro, Agigea 2005, ediţia I, Putna 2005, ediţia a II-a, Agigea 2006, ediţia, a III-a.
Activitate editorială: „Mereu secunda, mereu şi Dumnezeu”, Editura Alexandru Ştefulescu, Târgu Jiu, 1995; „Universul din piatră”, Editura A 92, Iaşi, 1996;. „Paşii de sub simţ”, Editura A 92, Iaşi, 1997; „Semantice umbre”, Editura Junimea, Iaşi, 1998; „Cobiliţa cu furnici şi alte proceduri”, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1999;  „Lungul poem haiku de o mie de strofe”, Editura Albatros, Bucureşti, 2000;. „Blestemul bărbăţiei şi alte imagini sociale”, Editura Eminescu, Bucureşti, 2002; „Un peşchir şi o ţâră dragoste”, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2004; „Contemporan cu Dumnezeu”, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2005; „Graiul vostru. Viziunea ţăranului din Gorj asupra lumii”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2006; „Crimă şi pace bună”, roman, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007; „Ministerul groazei, demnitarii crimei”, Editura Fundaţiei Culturale Libra, Bucureşti, 2007; „Liber”, Editura Vinea, Bucureşti, 2008; „Generaţia suspendată”, Editura EDO, Bucureşti, 2010, volum distribuit împreună cu albumul artistului Florin Chilian, „Autistul, nu-l mai goniţi pe Brâncuşi”; „adevărul, pe înţelesul femeilor”, Editura Vremea, Bucureşti, 2011; „Scrisori pentru depărtările din voi • Cărţâ trâ dipârtărli dit voi”, Editura Societăţii Culturale Aromâne, Bucureşti, 2012; „Limita de existenţă”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2013; „Podul dintre două distanţe”, Editura Timpul, Iaşi, 2013; „Singurătăţi şi oameni”, Editura Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013; „Chipurile omului”, Editura Vremea, Bucureşti, 2014; „Evident, adevărul”, Editura Pim, Iaşi, 2015; „Avertizări”, Editura Pim, Iaşi, 2016.

Andrei Novac s-a născut în 1983, în Târgu-Jiu. Este licențiat în istorie al Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie. A publicat în majoritatea revistelor de cultură din România. Din mai 2009, este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat volumele:Poezii” (2000); Miez de talpă(2003), A nouăsprezecea inimă de înger” (2003), Vârsta sării” (2006), Locul în care întorc tramvaiele” (2008), Aceiași” (2011), Regula timidității” (2016), Valentin Tașcu, solitarul promoției 70”(2016). Este prezent în mai multe antologii: Prima generație, ultimul val(2005), Maratonul de poezie și jazz” (2010),Piper, scorțișoară, dafin, vanilie” (2014),POETES, VOS PAPIERS (2014),Antologia Festivalului Internațional de Poezie Porțile Poeziei ”(2011).  Este expert în cadrul Institutului Cultural Român, Centrul cărții și lector universitar în cadrul Universității Creștine Dimitrie Cantemir” din București.

luni, 2 aprilie 2018

Dezbaterea „Centenar. Republica Moldova, între unionism şi statalism”, la Galeria Întâlnirilor - Bistro Matrioska


Miercuri, 4 aprilie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea „Centenar. Republica Moldova, între unionism şi statalism”. Invitați: Constantin Corneanu, Bogdan Jitea și Sebastian Rusu. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane și face parte din seria de dezbateri „România la Centenar”.

Constantin Corneanu este membru fondator şi președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu” (AESGS) din septembrie 2009. Anterior fondării AESGS, a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova între 2004 şi 2007 şi jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale în cadrul redacției TV Pro-Patria şi la Observatorul Militar.
În perioada 1 martie 2010 – 10 august 2015 a fost cercetător-asociat în cadrul Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 şi membru al Consiliului Științific al acestei instituții. A publicat numeroase studii, articole şi editoriale dedicate Revoluției Române din Decembrie 1989 din calitatea de cercetător şi Director Editorial al publicației CAIETELE REVOLUŢIEI (2012).
Are o experiență de peste 15 ani în domeniul analizei relațiilor internaționale, aria sa de expertiză incluzând afaceri externe şi politici de securitate, cu precădere în spaţiul ex-sovietic, precum şi relația dintre Republica Moldova şi România. Este doctor în istorie din 2003 cu o teză legată de geopolitica României în epoca celui de-Al Doilea Război Mondial. A absolvit Colegiul Național de Apărare (1998) şi Facultatea de Istorie (1994) a Universității din București. A publicat lucrarea Sub povara marilor decizii (ediția a I-a la Editura Scripta, 2007 şi ediția a II-a la Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013) şi numeroase articole științifice apărute în revistele Europa XXI, Revista de Istorie Militară, Document (Buletinul Arhivelor Militare Române), Dosarele Istoriei, Istorie şi Civilizație, Historia, Lumea Magazin. A fost nominalizat la Marele Premiu al Clubului Român de Presă pentru talk-show pe anul 2000 cu  producția de televiziune Balcanii în flăcări.

Bogdan-Alexandru Jitea este doctor în istorie al Universității București (2012) cu teza Dizidentă și conformism în cinematografia regimului Ceaușescu. Domeniile sale de interes sunt istoria cinematografiei, propaganda vizuală în regimurile totalitare și politica culturală ceaușistă. Bogdan Jitea a fost expert în cadrul Direcției Români din Afara Țării din Institutul Cultural Român (2007-2015), cercetător în cadrul Institutului Român de Istorie Recentă (2010-2013), cercetător în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (2013-2014), cercetător postdoctoral la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2014-2015). În prezent este cercetător în cadrul Arhivelor Naționale de Film unde coordonează proiectul Filmografia filmului documentar vechi (1897-1948). Este autor a numeroase studii și articole despre istoria cinematografiei românești și realizator al filmului documentar Epopeea Națională Cinematografică (2011). Printre ultimele titluri publicate se numără volumul Catalogul filmului documentar românesc (1897-1929), Editura Paradis, București, 2017 și studiile The Filmmakers and the Securitate during the Ceausescu regime. The Alexandru Tatos case, Analele Universității din București – Istorie, 2017, Avatarurile cinematografiei de tranziție. Studiu de caz R.A. CINEROM, Politicile filmului (vol. II), Editura Tact, Cluj-Napoca, 2017.

Sebastian Rusu este jurnalist de politică externă, editor la portalul Jurnalistii.ro, expert colaborator al Asociației Europene de Studii Geopolitice şi Strategice “Gheorghe I.  Brătianu” (AESGS).
Din anul 2012, este doctor în științe sociale cu teza „Confruntări politico-ideologice în alegerile din deceniul al IV-lea 1930-1940”, unde a analizat imaginarul politic şi construcția electorală a partidelor politice din România Mare.
A publicat articole de politică internă, externă precum şi de istorie electorală. Jurnalist de politică externă, specializat în problematica spațiului ex-sovietic: Republica Moldova, absolvent al Ecole Doctorale En Science Sociales, AUF. A debutat în presa centrală în anul 2007, unde a abordat chestiuni de politică externă, internă și apărare. De-a lungul timpului, a scris la Curentul, Newsin, Adevărul, Evenimentul Zilei, Evenimentul Zilei de Chișinău, Pagina de Rusia, Politikon.md.